Comunicat de presă

Când spui ”vacanța de vară”, spui tot, pentru că asta înseamnă libertate, distracție, drumeție, relaxare, și de ce nu tabără. Pentru Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Vâlcea a fost un sezon plin, deoarece vara a început cu taberele pentru copii și tineri, oferindu-le participanților momente unice, care vor dainui peste timp.

Cele trei centre de agrement Cozia, Căciulata și Brădișor au fost pregătite din timp de personalul propriu pentru a primi cei 1600 de copii și tineri  din toată țara, din cele 10 serii, iar drumețiile, focurile de tabără și activitățile de petrecere a timpului liber au întregit eforturile, pentru ca toți cei care au optat să-și petreacă vacanța pe meleaguri vâlcene să aibă parte de cele mai bune condiții.

Și pentru ca totul să fie la superlativ, Compatimentul ”Tineret” din cadrul Direcției Județene pentru Sport și Tineret Vâlcea, și-a desfășurat o parte din activitate în centrele de agrement unde au organizat tabere tematice.

În rândurile de mai jos dorim să împartășim din bucuria noastră și altora, descriindu-vă succint activitatea de la două dintre acestre tabere.

Tabăra Națională ”Descoperă, Cunoaște, Apreciază” de anul acesta a fost o tabără de tip militar, care a prins foarte bine la cei 80 de tineri prezenți, deoarece pe toată perioada șederii în Centrul de Agrement Brădișor au avut parte de instrucție militară (învioarare) în fiecare dimineață și de practicarea airsot-ului, care este un joc sportiv, unde participanții simulează un conflict sau efectuează misiuni cu ajutorul unor replici ale armelor reale.

Acest sport se bazeaza pe onestitatea celor implicați, deoarece la impact nu rămân urme care să poată fi detectate la jucătorul lovit, acesta din urmă recunoscând când a fost ”lovit”. Ca urmare a recunoașterii fiecărei lovituri care te scoate din joc, participanții dezvoltă un caracter puternic, nobil, bun de urmat.

Tabăra Națională ”Artă în natură” Ediția I, a fost organizată la Centrul de Agrement Cozia, unde 80 de tineri au putut să-și dezvolte creativitatea și a abilitățile inovative în domeniul artei. Gradul de informare a  acestora privind efectele benefice ale activităților nonformale în natură a crescut, dorindu-și să se implice în  activităţi de protejare şi conservare a mediului înconjurător.

”Artă în  natură” a oferit tinerilor în perioada 28 august – 3 septembrie 2019, într-un spațiu natural și ecologic,  o experiență reală  de învățare și de integrare  într-o echipă de dornică să-și dezvolte abilitățile, imaginația și creativitatea.

Tabăra a fost o pledoarie pentru practicarea activităților artistice în natură, ca o alternativă la consumul excesiv de gadgeturi. Practicând activități artistice și  nonformale în aer liber, cei 90 de  tineri din 15 județe ale țării și-au putut stimula starea de spirit, iar stima de sine a crescut.

 

 

 

 

Raport anual privind solicitarile in baza Legii 544/2001 cu modificarile si completarile ulterioare

Prezentam mai jos raportul anual privind solicitarile in baza Legii 544/2001 cu modificarile si completarile ulterioare:

Raport anual privind solicitarile in baza Legii nr 544-2001

Formulare necesare:

CERERE – TIP 544

http://djstvalcea.ro/wp-content/uploads/2019/05/CERERE-TIP-544-.doc

RECLAMATIE ADMINISTRATIVA 1

http://djstvalcea.ro/wp-content/uploads/2019/05/RECLAMATIE-ADMINISTRATIVA-1-.doc

RECLAMAtIE ADMINISTRATIVA 2

http://djstvalcea.ro/wp-content/uploads/2019/05/RECLAMAtIE-ADMINISTRATIVA-2.doc

 

Strategia Uniunii Europene privind tineretul

În decursul următorului deceniu, Uniunea Europeană îşi va înscrie acţiunea în cadrul desenat de câţiva vectori desprinşi din natura noii etape a civilizaţiei – societatea informaţională, educaţia şi cercetarea.
Strategia de la Lisabona în domeniul politicilor care vizează tineretul, intitulată „Tineretul – Investiţie şi Capacitare”, arată că tineretul reprezintă unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, mai ales în actuala criză economică şi financiară şi, în societatea noastră tot mai îmbătrânită, tinerii sunt o resursă preţioasă. Deşi astăzi tineretul din UE se bucură de oportunităţi numeroase, ei se confruntă, totodată, cu provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială. Noua strategie evidenţiază importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri eficiente pentru o mai bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.
Obiective ale Strategiei:
1.    crearea de oportunităţi în domeniile educaţiei, ocupării forţei de muncă şi al creativităţii şi antreprenoriatului
propus a se realiza prin câteva măsuri concrete precum învăţarea pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea învăţământului non-formal, combaterea abandonului şcolar, relaxarea condiţiilor pentru favorizarea liberei mişcări forţei de muncă în Uniunea Europeană, diversificarea calificărilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă europene, dezvoltarea calificărilor tinerilor pentru un acces mai facil pe piaţa forţei de muncă, încurajarea antreprenoriatului tânăr, facilitarea accesului la noile tehnologii
2.    îmbunătăţirea accesului şi a participării depline a tuturor tinerilor la viaţa societăţii, incluzând domenii precumsportul şi sănătatea, participarea civică. Măsurile concrete prin care se vor realiza aceste obiective sunt: mobilizarea tuturor factorilor implicaţi, pentru a extrage şi ajuta categoriile de risc, realizarea unor campanii de informare asupra problemelor de sănătate şi stimularea reţelelor de informare pentru tineri, dezvoltarea de standarde calitative în legătură cu participarea tinerilor la viaţa socială sau promovarea chiar şi printre tinerii neorganizaţi în structuri de tineret a tehnicilor de tip e-democraţie.
3.    promovarea solidarităţii între tineri şi societate prin accentuarea unor domenii precum incluziunea socială, voluntariatul şi încurajarea unei relaţii ecologice cu lumea înconjurătoare.
Măsuri: accesul la fonduri şi programe europene, iniţierea unor modalităţi de protejare a drepturilor voluntarilor, dezvoltarea unor sisteme naţionale privind mobilitatea tinerilor, realizarea unor campanii de conştientizare a drepturilor fundamentale ale omului şi stimularea abordărilor ecologice de consum şi producţie, în rândul tinerilor.
Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15% până în 2050. Strategia de la Lisabona propune o abordare trans-sectorială, având în vedere atât acţiuni pe termen scurt cât şi pe termen lung, evidenţiind importanţa muncii prestate de tineri şi abordează o metodă simplificată, mai flexibilă, de coordonare între statele membre în legătură cu politicile privind tineretul.
Un accent deosebit se pune, în plus, pe crearea de timp liber şi pe dezvoltarea de oportunităţi privind perfecţionarea calificărilor, aptitudinilor şi a creativităţii, altfel spus, se stimulează abilităţile necesare “locuirii” în viitoarea societate a cunoaşterii prin încurajarea exprimării propriei personalităţi şi a talentelor proprii.
Guvernele statelor membre sunt invitate să înlesnească un dialog periodic cu tinerii europeni.

http://mts.ro/wp-content/uploads/2013/09/doc-1-LexUriServ.pdf

 

HOTĂRÂRE Nr. 888 din 14 noiembrie 2013

HOTĂRÂRE   Nr. 888 din 14 noiembrie 2013 privind modificarea şi completarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

EMITENT:      GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 722 din 25 noiembrie 2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ART. I

Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) La competiţiile sportive interne şi internaţionale, în afară de sportivi, pot participa antrenori, medici, asistenţi medicali, fizioterapeuţi, operatori video, arbitrii, observatori, alţi specialişti, precum şi alte persoane din cadrul autorităţii, instituţiei sau structurii sportive participante ori din afara acesteia, care contribuie la asigurarea condiţiilor tehnice şi administrative necesare efectuării deplasării, participării sportivilor în competiţie şi realizării obiectivelor propuse.”

  1. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Cazarea participanţilor la activităţile sportive organizate în ţară se poate face, după caz:

  1. a) în unităţile de cazare pentru sportivi;
  2. b) în cămine şcolare sau studenţeşti;
  3. c) în locuinţe închiriate în condiţiile legii;
  4. d) în moteluri, campinguri sau în hoteluri până la categoria 3 stele inclusiv.”
  5. La articolul 14 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) de către federaţiile sportive naţionale sau cluburile sportive, pentru sportivii din loturile olimpice şi naţionale, la toate categoriile de vârstă – până la 900 lei lunar/persoană;

  1. b) de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti sau cluburile sportive, pentru ceilalţi sportivi legitimaţi din secţiile cluburilor, la toate categoriile de vârstă – până la 600 lei lunar/persoană.”
  2. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 16

Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii şi juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 9 lei/sportiv.”

  1. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Organizaţiile sportive care organizează competiţii sportive interne şi internaţionale pot finanţa, pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la acestea, cheltuieli privind indemnizaţia de arbitraj în limitele următoare:

La discipline individuale:

 

– lei –

______________________________________________________________________________

| Competiţii sportive    |                                                     |

| internaţionale         |             Competiţii sportive interne:            |

| organizate de:         |                                                     |

|________________________|_____________________________________________________|

| federaţii | alte       | de nivel      | de nivel | de nivel      | de nivel |

| sportive  | organizaţii| comunal,      | judeţean | zonal sau     | naţional |

| naţionale | sportive   | orăşenesc sau |          | interjudeţean |          |

|           |            | municipal     |          |               |          |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

|     210   |     140    |       30      |     60   |      100      |    140   |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

 

La jocuri sportive:

 

– lei –

______________________________________________________________________________

| Competiţii sportive    |                                                     |

| internaţionale         |             Competiţii sportive interne:            |

| organizate de:         |                                                     |

|________________________|_____________________________________________________|

| federaţii | alte       | de nivel      | de nivel | de nivel      | de nivel |

| sportive  | organizaţii| comunal,      | judeţean | zonal sau     | naţional |

| naţionale | sportive   | orăşenesc sau |          | interjudeţean |          |

|           |            | municipal     |          |               |          |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

|     210   |     140    |       30      |     60   |      100      |    210”  |

|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|

 

  1. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Cheltuielile de transport, masă şi cazare pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la competiţiile sportive pot fi finanţate de către entităţile sportive organizatoare în limitele prevăzute de prezentele norme.”

  1. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 18

Cheltuielile privind asigurările pentru accidente ale persoanelor, precum şi pentru asigurarea materialelor şi echipamentelor sportive, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri necesare realizării acţiunilor sportive pot fi efectuate astfel:

______________________________________________________________________________

|Nr. |       Categoria de asiguraţi       |    Finanţarea      |    Perioada   |

|crt.|                                    |    cheltuielilor   |               |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

| 1. | Sportivi, antrenori şi alţi        | Cluburile sportive | anual         |

|    | specialişti ai clubului            |                    |               |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

| 2. | Sportivi, antrenori şi alţi        | Federaţiile        | pe perioada   |

|    | specialişti din cadrul loturilor   | sportive naţionale | acţiunilor de |

|    | naţionale şi olimpice, precum şi   |                    | pregătire şi a|

|    | cei aflaţi în pregătire la centrele|                    | competiţiilor |

|    | naţionale olimpice de pregătire a  |                    |               |

|    | juniorilor                         |                    |               |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

| 3. | Membrii delegaţiilor sportive      | Comitetul Olimpic  | pe perioada   |

|    | participante la:                   | şi Sportiv Român   | acţiunii      |

|    | – jocurile olimpice;               |                    |               |

|    | – Festivalul Olimpic al Tineretului|                    |               |

|    | European                           |                    |               |

|    | – jocurile olimpice de tineret     |                    |               |

|    | – Jocurile Europei                 |                    |               |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

| 4. | Membrii delegaţiilor sportive      | Titularul acţiunii | pe perioada   |

|    | participante la competiţiile       |                    | acţiunii      |

|    | prevăzute la lit. b), c), d), f),  |                    |               |

|    | g), h) şi i) ale art. 25 alin. (1) |                    |               |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

| 5. | Materiale, echipament, mijloace de | Titularul acţiunii | pe perioada   |

|    | transport, alte bunuri             |                    | acţiunii”     |

|____|____________________________________|____________________|_______________|

 

  1. După articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu următorul cuprins:

“ART. 24^1

(1) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, se poate acorda titlul de sportiv de înaltă performanţă sportivului de performanţă care îndeplineşte următoarele condiţii:

– la disciplinele sportive individuale:

– s-a clasat pe locurile I – VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale;

– s-a clasat pe locurile I – VI la campionatele mondiale, locurile I – III la campionatele europene în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

– la jocurile sportive:

– a participat cu echipa la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale;

– s-a calificat la turneele finale ale campionatului mondial şi/sau la turneele finale ale campionatului european, cu obiectiv clasarea pe locurile I – VI în probele olimpice, în ciclul olimpic aflat în derulare, şi este component al lotului naţional cu obiectiv de înaltă performanţă stabilit prin hotărâre a organului competent din cadrul Federaţiei Sportive Naţionale.

(2) Pentru jocurile sportive: fotbal, handbal, polo, baschet, volei, rugby, hochei, sportivii care activează în cadrul clubului la care sunt legitimaţi în cupa europeană de cel mai înalt nivel competiţional, organizată de federaţia internaţională pe ramura de sport sau, după caz, de organismul internaţional tutelar, şi care se califică în fazele finale ale competiţiei se pot asimila sportivului de înaltă performanţă în sezonul competiţional în derulare.

(3) În vederea ducerii la îndeplinire a atribuţiei Ministerului Tineretului şi Sportului prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. i) liniuţa a treia din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, la propunerea organului competent din cadrul federaţiei sportive naţionale, i se poate acorda titlul de antrenor naţional antrenorului care îndeplineşte următoarele condiţii:

  1. a) la disciplinele sportive individuale se ocupă cu antrenarea sportivilor de înaltă performanţă şi îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori unul sau mai mulţi sportivi care s-au clasat pe locurile I – VI la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori;
  2. b) la jocurile sportive a pregătit în calitate de antrenor principal al lotului naţional de seniori echipa sportivă care a participat la ultima ediţie a jocurilor olimpice şi pregăteşte cu obiectiv lotul naţional de seniori.

(4) În scopul premierii persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot acorda:

  1. a) o indemnizaţie sportivă ce reprezintă suma de bani, distinctă de orice altă formă de retribuire, care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii unor înalte performanţe; şi/sau
  2. b) premiu/recompensă – suma de bani şi/sau obiecte acordată/acordate pentru obţinerea rezultatelor de înaltă performanţă în competiţiile sportive; şi/sau
  3. c) prima de lot olimpic – suma de bani care se acordă pentru activitatea de pregătire şi participare în competiţiile sportive, în scopul obţinerii calificării şi obţinerea de performanţă la proxima ediţie a jocurilor olimpice.”
  4. La articolul 25, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în lei şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:

 

– lei –

______________________________________________________________________________

|       Competiţia     | Locul| Locul| Locul| Locul| Locul| Locul| Cine acordă |

|                      | I    | II   | III  | IV   | V    | VI   | premiile/   |

|                      |      |      |      |      |      |      | recompensele|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|a) Jocuri olimpice –  |35.000|28.000|21.000|14.000|10.500| 7.000|Comitetul    |

|echivalentul în lei   | euro | euro | euro | euro | euro | euro |Olimpic şi   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Sportiv Român|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|a1) Jocuri olimpice de| 9.000| 6.190| 4.500| 3.370| 2.250| 1.120|Comitetul    |

|tineret               |      |      |      |      |      |      |Olimpic şi   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Sportiv Român|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|b) Jocuri paralimpice |35.000|20.000|15.000|10.000| 7.500| 5.000|Ministerul   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|c) Campionate         |      |      |      |      |      |      |Ministerul   |

|mondiale*):           |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|- seniori             |27.800|18.500|14.800| 9.800| 6.500| 4.600|şi Sportului |

|- tineret, juniori I  | 9.300| 5.500| 4.000| 2.200| 2.000| 1.300|             |

|- juniori II – cadeţi | 5.500| 3.700| 2.800| 1.800| 1.300| 1.000|             |

|- persoane cu         |      |      |      |      |      |      |             |

|dizabilităţi:         |      |      |      |      |      |      |             |

|  – seniori           |13.200|10.600| 8.000| 5.300| 4.000| 2.600|             |

|  – juniori           | 6.600| 5.300| 4.000| 2.600| 2.000| 1.300|             |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|d) Campionate         |      |      |      |      |      |      |Ministerul   |

|europene:             |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|- seniori             |18.500|11.000| 7.400| 4.300| 3.700| 2.700|şi Sportului |

|- tineret, juniori I  | 5.500| 3.700| 2.700| 1.800| 1.400| 1.100|             |

|- juniori II – cadeţi | 2.900| 1.800| 1.300| 1.000|   900|   700|             |

|- persoane cu         |      |      |      |      |      |      |             |

|dizabilităţi:         |      |      |      |      |      |      |             |

|  – seniori           | 9.200| 6.600| 5.200| 2.500| 2.600| 1.900|             |

|  – juniori           | 4.600| 3.300| 2.600| 1.900| 1.300|   900|             |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|e) Festivalul Olimpic | 3.000| 1.900| 1.300| 1.000|   900|   800|Comitetul    |

|al Tineretului        |      |      |      |      |      |      |Olimpic şi   |

|European              |      |      |      |      |      |      |Sportiv Român|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|f) Jocuri mondiale    | 3.500| 2.800| 2.100| 1.400| 1.000|   600|Ministerul de|

|universitare,         |      |      |      |      |      |      |resort       |

|campionate mondiale   |      |      |      |      |      |      |             |

|şcolare şi            |      |      |      |      |      |      |             |

|universitare,         |      |      |      |      |      |      |             |

|militare, ale         |      |      |      |      |      |      |             |

|poliţiilor, feroviare |      |      |      |      |      |      |             |

|şi altele asemenea    |      |      |      |      |      |      |             |

 

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|g) Jocurile           | 4.000| 2.600| 1.600|      |      |      |Ministerul   |

|Francofoniei          |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|h) Jocurile Mării     | 2.600| 2.000| 1.300|      |      |      |Ministerul   |

|Negre                 |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|i) Interţări echipe   | 5.500| 3.700| 2.700| 1.800| 1.400| 1.100|Ministerul   |

|tenis                 |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|j) Jocurile Europei de| 2.600| 2.000| 1.300|      |      |      |Ministerul   |

|Sud-Est               |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|k) Cupe mondiale      | 3.000| 2.000| 1.500|      |      |      |federaţiile  |

|interţări, seniori    |      |      |      |      |      |      |sportive     |

|                      |      |      |      |      |      |      |naţionale    |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|l) Cupe europene      | 3.300| 2.200| 1.600|      |      |      |federaţiile  |

|interţări, seniori    |      |      |      |      |      |      |sportive     |

|                      |      |      |      |      |      |      |naţionale    |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|m) Cupe europene      | 2.800| 2.000| 1.300|      |      |      |cluburile    |

|intercluburi – seniori|      |      |      |      |      |      |sportive şi  |

|                      |      |      |      |      |      |      |Ministerul   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|                      |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|n) Campionate         |      |      |      |      |      |      |Cluburile    |

|naţionale:            |      |      |      |      |      |      |sportive şi  |

|- sporturi            |      |      |      |      |      |      |federaţiile  |

|individuale:          |      |      |      |      |      |      |sportive     |

|  – seniori           | 1.800| 1.400| 1.200|      |      |      |naţionale    |

|  – tineret şi        | 1.200|   800|   500|      |      |      |             |

| juniori I            |      |      |      |      |      |      |             |

|  – juniori II –      |   900|   700|   400|      |      |      |             |

| cadeţi               |      |      |      |      |      |      |             |

|- jocuri sportive:    |      |      |      |      |      |      |             |

|  – seniori           | 3.700| 2.800| 1.800|      |      |      |             |

|  – tineret şi        | 2.800| 1.800| 1.300|      |      |      |             |

| juniori I            |      |      |      |      |      |      |             |

|  – juniori II –      | 1.800| 1.300|   900|      |      |      |             |

| cadeţi               |      |      |      |      |      |      |             |

|- persoane cu         | 1.300| 1.000|   800|      |      |      |Comitetul    |

|dizabilităţi, seniori |      |      |      |      |      |      |Paralimpic   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Român        |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|o) Cupa României:     |      |      |      |      |      |      |Cluburile    |

|- discipline sportive | 1.300| 1.000|   800|      |      |      |sportive     |

|individuale           |      |      |      |      |      |      |             |

|- jocuri sportive     | 2.800| 1.800| 1.400|      |      |      |             |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|p) Jocurile Europei   |15.000| 9.000| 6.000| 5.000| 3.000| 2.500|Comitetul    |

|                      |      |      |      |      |      |      |Olimpic şi   |

|                      |      |      |      |      |      |      |Sportiv Român|

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

|q) Jocurile Naţionale |      |      |      |      |      |      |Ministerul   |

|Reunite:              |      |      |      |      |      |      |Tineretului  |

|- sporturi            |      |      |      |      |      |      |şi Sportului |

|individuale:          |      |      |      |      |      |      |             |

|  – seniori           | 3.000|      |      |      |      |      |             |

|  – tineret şi        | 1.400|      |      |      |      |      |             |

| juniori I            |      |      |      |      |      |      |             |

|- jocuri sportive:    |      |      |      |      |      |      |             |

|  – seniori           | 3.000|      |      |      |      |      |             |

|  – tineret şi        | 1.400|      |      |      |      |      |             |

| juniori I            |      |      |      |      |      |      |             |

|______________________|______|______|______|______|______|______|_____________|

*) Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, pentru anumite ramuri de sport neolimpice, jocurile mondiale se asimilează cu campionate mondiale.

 

Premiile/Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă după cum urmează:

______________________________________________________________________________

|   |        Disciplina/Proba        |  Cuantumul lit. a) – i)   | Cuantumul   |

|   |                                |                           | lit. j), k) |

|___|________________________________|___________________________|_____________|

| A.| Discipline sportive olimpice,  | până la 100%              | până la 100%|

|   | probe olimpice                 |                           |             |

|   | Persoane cu dizabilităţi –     |                           |             |

|   | seniori                        |                           |             |

|___|________________________________|___________________________|_____________|

| B.| Probe neolimpice din cadrul    | până la 50%               | până la 75% |

|   | disciplinelor sportive olimpice|                           |             |

|___|________________________________|___________________________|_____________|

| C.| Discipline sportive neolimpice | până la 40%               | până la 50% |

|   |                                | Pentru această categorie  |             |

|   |                                | condiţiile, criteriile şi |             |

|   |                                | cuantumul premiilor/      |             |

|   |                                | recompenselor se stabilesc|             |

|   |                                | prin ordin al ministrului |             |

|   |                                | tineretului şi sportului  |             |

|___|________________________________|___________________________|_____________|

 

(2) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba, pentru locurile I, II, III la campionatul mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv pentru locurile I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret, Jocurile Europei, Festivalul Olimpic al Tineretului European şi la jocurile paralimpice, precum şi locul I la Jocurile Francofoniei, suplimentarea cu 100% a premiului/recompensei prevăzut/prevăzute la alin. (1).”

  1. La articolul 25, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

“(7) Ministrul tineretului şi sportului poate aproba prin ordin şi premierea/recompensarea componenţilor unui club care a câştigat Cupa Europeană intercluburi, prima în ordine ierarhică pe ramura de sport respectivă, din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, în condiţiile legii.

(8) În cazul jocurilor sportive şi al tenisului, pentru calificările echipelor sportive la competiţii internaţionale menţionate în tabel, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot acorda sportivilor şi colectivelor tehnice, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii/recompense în bani şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute astfel:

 

– euro –

______________________________________________________________________________

|                Competiţia                | Calificări | Cine acordă          |

|                                          |            | premiile/recompensele|

|__________________________________________|____________|______________________|

| a) Jocurile olimpice                     | până la    | Comitetul Olimpic şi |

|                                          | 3.000      | Sportiv Român        |

|__________________________________________|____________|______________________|

| b) Campionatele mondiale turneu final    | până la    | Ministerul           |

| – seniori                                | 2.000      | Tineretului şi       |

| – tineret, juniori I                     | 800        | Sportului            |

|__________________________________________|____________|______________________|

| c) Campionatele europene turneu final    | până la    | Ministerul           |

| – seniori                                | 1.000      | Tineretului şi       |

| – tineret, juniori I                     | 500        | Sportului            |

|__________________________________________|____________|______________________|

| d) Cupa Davis*) – calificări în Grupa    | până la    | Ministerul           |

| mondială                                 | 3.000      | Tineretului şi       |

| FED CUP*) – faza finală                  |            | Sportului            |

|__________________________________________|____________|______________________|

*) Cupa Davis şi, respectiv, FED CUP reprezintă în ramura de sport tenis competiţia cu valoare de campionat mondial pentru echipele naţionale masculin şi feminin.”

 

  1. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 29

(1) La jocurile sportive, în cadrul etapelor competiţiilor sportive interne de nivel naţional de seniori, cluburile sportive pot acorda premii/recompense astfel:

  1. a) un premiu/o recompensă de până la 900 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în primul eşalon valoric al competiţiei;
  2. b) un premiu/o recompensă de până la 600 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în al doilea eşalon valoric al competiţiei.

Premiile/Recompensele se acordă diferenţiat, în funcţie de valoarea meciurilor şi de contribuţia fiecărui sportiv.

(2) Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III în competiţiile interne neprevăzute la art. 25 pot primi din partea organizatorilor un premiu/o recompensă în bani sau în obiecte, în valoare de până la 390 lei, 290 lei şi, respectiv, 190 lei/persoană, din venituri proprii.”

  1. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 32

(1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25, precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi/recompensaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de:

  1. a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;
  2. b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;
  3. c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor;
  4. d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi/recompensaţi, după caz.

(2) Nivelul maxim al premiului/recompensei ce se poate acorda antrenorilor pentru performanţele obţinute de sportivi, inclusiv pentru recordurile realizate de aceştia, la una dintre competiţiile sportive prevăzute la art. 25 se stabileşte după cum urmează:

  1. la disciplinele sportive individuale:

– antrenorul sau antrenorul naţional care a pregătit un singur sportiv premiat/recompensat poate primi un premiu/o recompensă, al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea celui acordat sportivului premiat/recompensat;

– antrenorul care a pregătit mai mulţi sportivi premiaţi/recompensaţi poate primi un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor/recompenselor unitare ale sportivilor pregătiţi.

La disciplinele sportive individuale olimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea cea mai mare a unui premiu/unei recompense, cumulată cu valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense obţinute de către sportivii pregătiţi;

– antrenorii secunzi pot primi câte un premiu/o recompensă de până la 75% din valoarea premiului/recompensei acordat/acordate antrenorului principal, în raport cu contribuţia adusă la obţinerea rezultatelor.

La disciplinele sportive individuale neolimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea/recompensarea persoanelor respective se face în limita sumei totale a premiilor/recompenselor unitare acordate pentru fiecare probă. Cuantumul premiului/recompensei ce se acordă fiecărui antrenor se stabileşte în funcţie de contribuţia acestuia la obţinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale olimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premierea/recompensarea persoanelor respective se face astfel:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă compus/compusă din valoarea premiului/recompensei individual/individuale celui/celei mai mare/mari acordat/acordate unui sportiv, cumulat cu 50% din valoarea fiecăruia/fiecăreia dintre celelalte premii/recompense unitare acordate pentru probele respective;

– antrenorii secunzi pot primi câte un premiu/o recompensă de până la 75% din valoarea premiului/recompensei acordat/acordate antrenorului principal, în raport cu contribuţia la obţinerea rezultatelor.

La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale neolimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu/o recompensă al cărui/cărei cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului/recompensei individual/individuale acordat/acordate unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premiul/recompensa respectiv/respectivă se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia la obţinerea performanţelor;

  1. la jocurile sportive:

– antrenorul principal sau antrenorul naţional poate primi un premiu/o recompensă echivalent/echivalentă cu cel mult triplul celui mai mare premiu/celei mai mari recompense acordat/acordate unuia dintre sportivi;

– antrenorii secunzi pot primi un premiu/o recompensă de până la 80% din premiul/recompensa acordat/acordată antrenorului principal.

(3) Ministrul tineretului şi sportului, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român poate aproba antrenorilor care au contribuit la câştigarea titlului mondial sau european de seniori la probele olimpice, respectiv a locurilor I, II şi III la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret şi la jocurile paralimpice suplimentarea cu până la 100% a premiului/recompensei acordat/acordate potrivit prevederilor art. 25 coroborate cu ale alin. (1) al prezentului articol.

(4) Cluburile sportive, respectiv instituţiile şi/sau autorităţile prevăzute la art. 26, în condiţiile stipulate la articolul respectiv, pot acorda premii/recompense antrenorilor premiaţi/recompensaţi de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru performanţele obţinute de sportivii acestora, inclusiv pentru obţinerea de recorduri omologate, în limita bugetului alocat.”

  1. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 43

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului, cu consultarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, poate acorda anual <<Premiul naţional pentru sport>>, în valoare de 30.000 lei, pentru rezultate de excepţie obţinute în anul respectiv, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român stabilesc anual laureaţii sportului românesc, cărora li se pot acorda trofee, diplome şi altele asemenea.

(3) Anual, direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi structurile sportive stabilesc, fiecare, laureaţii sportului la nivelul judeţului, respectiv la nivelul structurii sportive, în baza performanţelor obţinute. Sportivii desemnaţi pot primi premii/recompense în bani şi/sau în obiecte în valoare totală de până la 10.000 lei.”

  1. La articolul 47, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Sportivii componenţi ai loturilor naţionale, antrenorii acestora, precum şi alţi membri ai colectivelor tehnice aprobate de federaţiile sportive naţionale, conform normelor proprii, pot primi pe perioada acţiunii de pregătire sportivă organizate de federaţia sportivă naţională şi a competiţiei sportive la care participă în numele federaţiei o indemnizaţie sportivă, care se acordă din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, astfel:

______________________________________________________________________________

|    |        Beneficiarul         |             Suma             |   Sursa    |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| 1. | Sportivi de înaltă          | până la                      | Ministerul |

|    | performanţă componenţi ai   | 1.800 lei/persoană/lună      | Tineretului|

|    | loturilor naţionale de      |                              | şi         |

|    | seniori                     |                              | Sportului  |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| 2. | Sportivi de performanţă     | până la                      | Ministerul |

|    | componenţi ai loturilor     | 900 lei/persoană/lună        | Tineretului|

|    | naţionale de seniori        |                              | şi         |

|    |                             |                              | Sportului  |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| 3. | Sportivi de performanţă     | până la                      | Ministerul |

|    | componenţi ai loturilor     | 700 lei/persoană/lună        | Tineretului|

|    | naţionale de tineret,       |                              | şi         |

|    | juniori I                   |                              | Sportului  |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

| 4. | Tehnicieni                  |                              | Ministerul |

|    | – antrenor naţional         | 100% din indemnizaţia        | Tineretului|

|    |                             | fiecărui sportiv antrenat,   | şi         |

|    |                             | dar nu mai mult de 4 sportivi| Sportului” |

|    | – colectivul tehnic         | 150% din indemnizaţia unui   |            |

|    | coordonat de un antrenor    | antrenor naţional            |            |

|    | naţional                    |                              |            |

|    | – antrenor principal        | 100% din indemnizaţia unui   |            |

|    |                             | sportiv antrenat             |            |

|    | – antrenor secund           | 85% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|    | – medic                     | 80% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|    | – asistent, consultant      | 75% din indemnizaţia         |            |

|    | ştiinţific, metodist,       | antrenorului principal       |            |

|    | cercetător ştiinţific,      |                              |            |

|    | psiholog                    |                              |            |

|    | – coregraf, corepetitor     | 70% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|    | – asistent medical – maseur,| 60% din indemnizaţia         |            |

|    | biochimist, kinetoterapeut  | antrenorului principal       |            |

|    | – asistent medical          | 55% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|    | – maseur                    | 50% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|    | – alţi specialişti          | 40% din indemnizaţia         |            |

|    |                             | antrenorului principal       |            |

|____|_____________________________|______________________________|____________|

 

  1. După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 48^1, cu următorul cuprins:

“ART. 48^1

Indemnizaţia sportivă prevăzută la art. 47 şi prima de lot olimpic prevăzută la art. 48 nu se pot acorda pentru acelaşi beneficiar în aceeaşi perioadă de timp. Prin beneficiar, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sportiv, antrenor, tehnician sau orice alt specialist prevăzut la art. 47 şi 48.”

  1. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ART. 54

Organizaţiile sportive pot aloca fonduri peste limitele prevăzute în prezentele norme pe seama sumelor obţinute din venituri proprii, donaţii sau sponsorizări, în condiţiile legii.”

  1. În tot cuprinsul normelor, termenul “indemnizaţie” se înlocuieşte cu expresia “indemnizaţie sportivă”.

ART. II

Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Contrasemnează:

  1. Ministrul tineretului şi sportului,

Emilia Carmen Tocală,

secretar de stat

 

Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

  1. Ministrul delegat pentru buget,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Ministrul muncii, familiei,

protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2013.

Nr. 888.

 

—————

Legea 195/2001

Parlamentul României

Lege nr. 195/2001 din 20/04/2001

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 206 din 24/04/2001

Legea voluntariatului

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează promovarea şi facilitarea participării cetăţenilor români, în spiritul solidarităţii civice, la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat fără scop lucrativ.

Art. 2. – În sensul prezentei legi:

  1. a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităţi remunerate;
  1. b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată, potrivit legii, în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar;
  1. c) beneficiar al voluntariatului este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ care încheie, în condiţiile prezentei legi, contract de voluntariat;
  2. d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită beneficiarul voluntariatului, în temeiul căreia prima se oblige faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială.

Art. 3. – Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:

  1. a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
  2. b) implicarea active a voluntarului în viaţa comunităţii;
  3. c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii;
  4. d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discrimină

Art. 4. – Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 5. – (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor

respective.

(2) Sunt lovite de nulitate absolute contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de

prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros.

CAPITOLUL II

Contractul de voluntariat

Art. 6. – (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi beneficiarul voluntariatului, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

(2) Contractul de voluntariat se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.

Art. 7. – În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:

a) participarea active la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora a încheiat contractul;

b) desfăşurarea activităţii în concordanţăcu pregătirea sa profesională;

c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;

d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală ce decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării costul prestaţiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului;

e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar;

f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii;

g) durata timpului de lucru, stabilită, în condiţiile legii, să nu afecteze sănătateaşi resursele psihofizice ale voluntarului;

h) beneficiază de titluri onorifice, decoraţii, premii, în condiţiile legii.

Art. 8. – Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:

a) să îndeplinească sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;

b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţ

ii de voluntariat;

c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de către beneficiarul voluntariatului;

d) să ocrotească bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.

Art. 9. – În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează

conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul.

Art. 10. – Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 11. – Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.

Art. 12. – Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.

Art. 13. – Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, formulate în termen de 15 zile de la data la care a intervenit situaţia prevăzută la art. 12.

Art. 14. – Denunțarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa voluntarului sau a beneficiarului voluntariatului, cu un preaviz de 15 zile, fără obligaţia prezentării motivelor.

Art. 15. – Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale Art. 16. – Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată , cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare.

Art. 17. – În cazul săvârşirii unor fapte în legătură cu executarea contractului de voluntariat, care potrivit legii penale sunt considerate infracţiuni, voluntarii sunt asimilaţi persoanelor prevăzute la art. 147 alin. 2 din Codul penal.

Art. 18. – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficialal României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC

Bucureşti, 20 aprilie 2001.

 

LEGEA Nr. 350 din 2 decembrie 2005

LEGE   Nr. 350 din  2 decembrie 2005

privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

 

    Text în vigoare începând cu data de 26 iunie 2008

    Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 26 iunie 2008.

 

    Act de bază

#B: Legea nr. 350/2005

 

    Acte modificatoare

#M1: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2008

 

    Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

 

#B

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Scop

 

ART. 1

Prezenta lege are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii

 

ART. 2

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

  1. a) activitate generatoare de profit – activitate care produce un profit în mod direct pentru o persoană fizică sau juridică;

#M1

  1. b) autoritate finanţatoare – orice autoritate publică, astfel cum este definită aceasta în Constituţia României, republicată, inclusiv autoritatea judecătorească, precum şi orice instituţie publică de interes general, regional sau local;

#B

  1. c) beneficiar – solicitantul căruia i se atribuie contractul de finanţare nerambursabilă în urma aplicării procedurii selecţiei publice de proiecte;
  2. d) cheltuieli eligibile – cheltuieli care pot fi luate în considerare pentru finanţarea nerambursabilă;
  3. e) contract de finanţare nerambursabilă – contract încheiat, în condiţiile legii, între o autoritate publică, denumită în continuare autoritate finanţatoare, şi un beneficiar;
  4. f) finanţare nerambursabilă – alocaţie financiară directă din fonduri publice, în vederea desfăşurării de către persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local;
  5. g) fonduri publice – sume alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele locale, bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare, ajutoare financiare externe acordate României sau instituţiilor publice şi credite externe contractate ori garantate de către stat sau de autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale;
  6. h) solicitant – orice persoană fizică sau juridică fără scop patrimonial care depune o propunere de proiect.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Domeniu de aplicare

 

ART. 3

(1) Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, solicitanţii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociaţii ori fundaţii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii.

#M1

    (1^1) Pentru contractele finanţate din Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013, solicitanţii trebuie să fie persoane juridice de drept public sau privat.

#B

(2) Prevederile prezentei legi se aplică pentru atribuirea oricărui contract de finanţare nerambursabilă din fondurile publice, cu excepţia celor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

#M1

    (2^1) Excepţia prevăzută la alin. (2) nu se aplică în cazul fondurilor alocate României prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013.

#B

(3) Regimul juridic instituit prin prezenta lege pentru finanţările nerambursabile nu este aplicabil fondurilor speciale de intervenţie în caz de calamitate şi de sprijinire a persoanelor fizice sinistrate şi nu aduce atingere procedurilor stabilite prin legi speciale.

(4) Finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit şi nici pentru activităţi din domeniile reglementate de Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare.

(5) Potrivit dispoziţiilor prezentei legi, nu se acordă finanţări nerambursabile pentru activităţi ce presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta reprezintă o componentă indispensabilă proiectului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Principii de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă

 

ART. 4

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă sunt:

  1. a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, beneficiar;
  2. b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
  3. c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
  4. d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv;
  5. e) excluderea cumulului, în sensul că aceeaşi activitate urmărind realizarea unui interes general, regional sau local nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare;
  6. f) neretroactivitatea, respectiv excluderea posibilităţii destinării fondurilor nerambursabile unei activităţi a cărei executare a fost deja începută sau finalizată la data încheierii contractului de finanţare;

#M1

  1. g) cofinanţarea, în sensul că finanţările nerambursabile trebuie însoţite de o contribuţie din partea beneficiarului de minimum 10% din valoarea totală a finanţării; pentru fondurile alocate României prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” pentru perioada 2007 – 2013, contribuţia din partea beneficiarului trebuie să fie de minimum 5% din valoarea totală a finanţării.

 

#B

CAP. 2

Proceduri de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii şi reguli generale

 

ART. 5

Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4.

ART. 6

Procedura de selecţie de proiecte cuprinde următoarele etape:

  1. a) publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile;
  2. b) publicarea anunţului de participare;
  3. c) înscrierea candidaţilor;
  4. d) transmiterea documentaţiei;
  5. e) prezentarea propunerilor de proiecte;
  6. f) verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi financiară;
  7. g) evaluarea propunerilor de proiecte;
  8. h) comunicarea rezultatelor;
  9. i) încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă;
  10. j) publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă.

ART. 7

Proiectele vor cuprinde informaţii despre scopul, obiectivele specifice, activităţile, costurile asociate şi rezultatele urmărite, evaluabile pe baza unor indicatori precişi, a căror alegere este justificată.

ART. 8

Evaluarea în sistem competitiv a proiectelor se va face în conformitate cu criteriile generale de evaluare prevăzute în prezenta lege, precum şi cu criteriile specifice de evaluare care vor fi elaborate de fiecare autoritate finanţatoare.

ART. 9

Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi nonprofit menite să sprijine realizarea unor obiective de interes public general, regional sau local are dreptul de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

ART. 10

Atribuirea de contracte de finanţare nerambursabilă se va face în limita fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetele autorităţilor finanţatoare.

ART. 11

Procedurile de planificare şi executare a plafoanelor fondurilor destinate finanţării nerambursabile, procedurile de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă, contractele de finanţare nerambursabilă încheiate de autoritatea finanţatoare cu beneficiarii, precum şi rapoartele de execuţie bugetară privind finanţările nerambursabile constituie informaţii de interes public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

ART. 12

(1) Pentru aceeaşi activitate nonprofit un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare în decursul unui an fiscal.

(2) În cazul în care un beneficiar contractează, în cursul aceluiaşi an calendaristic, mai mult de o finanţare nerambursabilă de la aceeaşi autoritate finanţatoare, nivelul finanţării nu poate depăşi o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorităţii finanţatoare respective.

(3) În vederea participării la o procedură de selecţie, solicitanţii sunt obligaţi să prezinte autorităţii finanţatoare o declaraţie pe propria răspundere care să dovedească încadrarea în prevederile alin. (1) şi (2).

ART. 13

Cheltuielile eligibile vor putea fi plătite în baza unui contract de finanţare nerambursabilă numai în măsura în care sunt justificate şi oportune şi au fost contractate în perioada executării contractului.

ART. 14

(1) Numărul de participanţi la procedura de selecţie de proiecte nu este limitat.

(2) Autoritatea finanţatoare trebuie să repete procedura de selecţie de proiecte în cazul în care există un singur participant.

(3) În cazul în care în urma repetării procedurii numai un participant a depus propunerea de proiect, autoritatea finanţatoare are dreptul de a atribui contractul de finanţare nerambursabilă acestuia, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Transparenţă şi publicitate

 

ART. 15

(1) Autorităţile finanţatoare stabilesc un program anual propriu pentru acordarea de finanţări nerambursabile, în condiţiile prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu al autorităţii finanţatoare.

(2) Programul anual poate cuprinde una sau mai multe sesiuni de selecţie a proiectelor.

(3) Publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, a programului anual pentru acordarea de finanţări nerambursabile nu creează autorităţii finanţatoare obligaţia de a efectua respectiva procedură de selecţie.

ART. 16

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a face cunoscută în mod public intenţia de a atribui contracte de finanţare. Anunţul de participare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian central şi pe site-ul autorităţii finanţatoare de interes general sau regional, respectiv în cel puţin două cotidiene locale şi pe site-ul autorităţii finanţatoare locale.

(2) În scopul asigurării unei transparenţe maxime, autoritatea finanţatoare va face cunoscut anunţul de participare şi prin alte mijloace de informare locale, naţionale sau internaţionale, după caz. Anunţul de participare trebuie să menţioneze numărul şi data apariţiei Monitorului Oficial al României, Partea a VI-a, în conformitate cu prevederile alin. (1), şi nu va cuprinde decât informaţiile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a.

ART. 17

Autoritatea finanţatoare de interes general sau regional are obligaţia de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, un anunţ de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă, nu mai târziu de 30 de zile de la data încheierii contractului.

ART. 18

(1) La finalul exerciţiului bugetar, autoritatea finanţatoare are obligaţia întocmirii unui raport cu privire la contractele de finanţare nerambursabilă încheiate în cursul anului fiscal, care va cuprinde programele finanţate, beneficiarii şi rezultatele contractului.

(2) Raportul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, precum şi pe site-ul propriu al autorităţii finanţatoare de interes general sau regional.

ART. 19

(1) Regia Autonomă “Monitorul Oficial” are obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, anunţurile şi raportul prevăzute la art. 15 – 18, în termen de cel mult 12 zile de la data înregistrării acestora.

(2) În cazul în care, din motive de urgenţă, autoritatea finanţatoare accelerează aplicarea procedurii de selecţie publică de proiecte potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), Regia Autonomă “Monitorul Oficial” are obligaţia de a publica anunţul de participare în termen de cel mult 5 zile de la data înregistrării acestuia.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Data limită pentru depunerea propunerilor de proiecte

 

ART. 20

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a stabili şi de a include în anunţul de participare data limită pentru depunerea propunerilor. Aceasta nu trebuie să fie mai devreme de 30 de zile de la data publicării anunţului de participare.

(2) În cazul în care, din motive de urgenţă, respectarea termenului prevăzut la alin. (1) ar cauza prejudicii autorităţii finanţatoare, aceasta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii de selecţie de proiecte prin reducerea numărului de zile, dar nu la mai puţin de 15 zile.

(3) În cazul prevăzut la alin. (2), autoritatea finanţatoare are obligaţia de a include în anunţul de participare motivele reducerii termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a prelungi termenul de depunere a propunerilor de proiect, cu condiţia comunicării în scris a noii date limită de depunere a propunerilor de proiect, cu cel puţin 6 zile înainte de expirarea termenului iniţial, către toţi solicitanţii care au primit, în condiţiile prezentei legi, un exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea proiectului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Eligibilitate, înregistrare, capacitate tehnică şi capacitate financiară

 

ART. 21

(1) Este exclus dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă, respectiv nu este eligibil solicitantul care se află în oricare dintre următoarele situaţii:

  1. a) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată exigibile a impozitelor şi taxelor către stat, precum şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de stat;
  2. b) furnizează informaţii false în documentele prezentate;
  3. c) a comis o gravă greşeală în materie profesională sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate printr-un alt contract de finanţare nerambursabilă, în măsura în care autoritatea finanţatoare poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;
  4. d) face obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare ori se află deja în stare de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  5. e) nu prezintă declaraţia menţionată la 12 alin. (3).

(2) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a cere solicitanţilor prezentarea de documente care dovedesc eligibilitatea în sensul prevederilor alin. (1), precum şi documente edificatoare care să dovedească o formă de înregistrare ca persoană juridică sau de înregistrare/atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile legale din România.

(3) În cazul solicitanţilor persoane fizice având cetăţenia străină sau persoane juridice străine fără scop patrimonial, autoritatea finanţatoare are obligaţia de a lua în considerare documentele considerate ca fiind suficiente pentru dovedirea eligibilităţii în ţara în care solicitantul este rezident.

(4) Dispoziţiile privind capacitatea tehnică şi economico-financiară, prevăzute la art. 32 şi 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 11 mai 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect

 

ART. 22

(1) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a asigura întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect, care trebuie să cuprindă cel puţin:

  1. a) informaţii generale privind autoritatea finanţatoare;
  2. b) cerinţele minime de calificare solicitate de autoritatea finanţatoare şi documentele care urmează să fie prezentate de solicitant pentru îndeplinirea cerinţelor respective;
  3. c) termenii de referinţă;
  4. d) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie îndeplinite;
  5. e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare;
  6. f) informaţii privind criteriile aplicate pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

(2) Termenii de referinţă conţin caracteristici ale proiectului referitoare la scopul, obiectivele specifice, activităţile care urmează a fi desfăşurate, criteriile de evaluare a rezultatelor.

ART. 23

(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care a obţinut, în condiţiile prezentei legi, un exemplar al documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect are dreptul de a solicita şi de a primi clarificări din partea autorităţii finanţatoare.

(2) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a transmite răspuns la orice solicitare de clarificări, dar numai la acele solicitări primite cu cel puţin 6 zile înainte de data limită pentru depunerea propunerilor de proiect.

(3) Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a transmite răspunsul la solicitările de clarificări cu cel puţin 4 zile înainte de data limită pentru depunerea propunerilor de proiect.

(4) Autoritatea finanţatoare are dreptul de a completa din proprie iniţiativă, în vederea clarificării, documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi este obligată să comunice în scris tuturor solicitanţilor orice astfel de completare. Transmiterea comunicării trebuie să respecte intervalul de timp prevăzut la alin. (3).

 

SECŢIUNEA a 6-a

Elaborarea, prezentarea şi evaluarea propunerii de proiect

 

ART. 24

(1) Solicitantul are obligaţia de a elabora propunerea de proiect, în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea proiectului.

(2) Propunerea tehnică se elaborează în concordanţă cu cerinţele cuprinse în termenii de referinţă, în aşa fel încât să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare pentru evaluarea tehnică.

(3) Propunerea financiară se elaborează în aşa fel încât să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea evaluării financiare.

ART. 25

(1) Propunerea de proiect are caracter ferm şi obligatoriu din punct de vedere al conţinutului şi trebuie să fie semnată, pe propria răspundere, de către solicitant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta. Bugetul rămâne ferm pe toată durata de îndeplinire a contractului de finanţare nerambursabilă.

(2) Solicitantul are obligaţia de a exprima preţul în lei din propunerea financiară.

ART. 26

Depunerea, modificarea sau retragerea propunerii de proiect se face cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 42, 43, 45 şi art. 48 – 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 27

Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a constitui, pentru atribuirea fiecărui contract de finanţare nerambursabilă, o comisie de evaluare, în condiţiile art. 51 alin. (1) şi (2), art. 53 şi 54 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 28

Evaluarea propunerilor de proiect se face cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor cap. VI secţiunea a 4-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Criterii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă

 

ART. 29

(1) Criteriile de selecţie pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă trebuie să facă posibilă evaluarea, pe baze competitive şi concurenţiale, a capacităţii solicitanţilor de a finaliza activitatea propusă pentru finanţare.

(2) Criteriile de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă trebuie să facă posibilă evaluarea calităţii propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare, urmând să fie publicate în anunţul de participare.

ART. 30

Autoritatea finanţatoare are obligaţia să precizeze în anunţul de participare şi în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii de proiect criteriile pe baza cărora se atribuie contractul şi care, odată stabilite, nu pot fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului de finanţare nerambursabilă.

ART. 31

(1) Proiectul sau proiectele stabilite ca fiind câştigătoare sunt acelea care întrunesc punctajul cel mai mare, rezultat din aplicarea unui algoritm de calcul, fiind cele mai avantajoase din punct de vedere tehnico-financiar.

(2) Algoritmul de calcul prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin luarea în considerare, alături de buget, a unor variate criterii de evaluare a propunerii, în funcţie de specificul fiecărui contract de finanţare nerambursabilă. Aceste criterii trebuie să fie definite clar de fiecare autoritate finanţatoare, prin elaborarea unor norme specifice care să aibă legătură concretă cu specificul contractului şi care, după ce au fost stabilite, să nu poată fi schimbate pe toată durata de aplicare a procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă.

(3) Autoritatea finanţatoare este obligată să precizeze în documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei criteriile de evaluare a propunerii de proiect prevăzute la alin. (2), în ordinea importanţei lor pentru evaluarea propunerii, precum şi algoritmul de calcul detaliat care va fi aplicat.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Forme de comunicare

 

ART. 32

(1) Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea prevăzute în prezenta lege trebuie să se transmită sub formă de document scris.

(2) Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii.

(3) Orice document scris trebuie confirmat de primire, cu excepţia documentelor care confirmă primirea.

(4) Documentele scrise pot fi transmise prin una dintre următoarele forme:

  1. a) scrisoare prin poştă;
  2. b) telegramă;
  3. c) telex;
  4. d) telefax;
  5. e) electronică.

ART. 33

(1) Autoritatea finanţatoare sau, după caz, solicitantul care a transmis documentele prin una dintre formele prevăzute la art. 32 alin. (4) lit. b) – d) are obligaţia de a transmite documentele respective în cel mult 24 de ore şi sub formă de scrisoare prin poştă.

(2) În cazul în care documentele scrise se transmit în formă electronică, acestora le sunt aplicabile prevederile legale referitoare la semnătura electronică, astfel încât să îndeplinească condiţiile de probă şi de validitate ale unui act juridic.

ART. 34

Autoritatea finanţatoare are obligaţia de a nu face nici o discriminare între solicitanţi din punctul de vedere al formei în care aceştia transmit sau primesc documente, decizii sau alte comunicări.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Anularea aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă

 

ART. 35

Autoritatea finanţatoare are dreptul de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă în condiţiile prevăzute la cap. VI secţiunea a 7-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAP. 3

Încheierea, îndeplinirea şi finalizarea contractului de finanţare nerambursabilă

 

ART. 36

(1) Încheierea şi îndeplinirea contractului de finanţare nerambursabilă se fac cu respectarea dispoziţiilor art. 71 şi 74 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) La încheierea contractului de finanţare nerambursabilă, beneficiarul este obligat să semneze o declaraţie de imparţialitate al cărei conţinut este prevăzut în anexă.

#M1

ART. 37

    (1) Autoritatea finanţatoare şi beneficiarul pot stabili în contractul de finanţare nerambursabilă ca plăţile către beneficiar să se facă în tranşe, în avans, în raport cu faza de execuţie a proiectului şi cu cheltuielile aferente, în funcţie de evaluarea posibilelor riscuri financiare, de durata şi evoluţia în timp a activităţii finanţate ori de costurile interne de organizare şi funcţionare ale beneficiarului.

#B

(2) Autoritatea finanţatoare nu va elibera beneficiarului ultima tranşă a finanţării nerambursabile mai înainte de validarea raportului final de activitate şi a raportului financiar, pe care beneficiarul este obligat să le depună la sediul autorităţii finanţatoare în termen de cel mult 30 de zile de la terminarea activităţii.

(3) Validarea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea de către beneficiar a raportului final de activitate şi a raportului financiar.

(4) Autoritatea finanţatoare îşi rezervă dreptul de a face verificări atât în perioada derulării contractului de finanţare nerambursabilă, cât şi ulterior validării celor două rapoarte, în scopul completării dosarului finanţării nerambursabile, dar nu mai târziu de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3).

(5) Dispoziţiile art. 75, 76, art. 77 alin. (1), art. 78 şi 79 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice.

ART. 38

(1) Atunci când, pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale, beneficiarul achiziţionează, din fonduri publice nerambursabile, produse, lucrări sau servicii, procedura de achiziţie este cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contractele de finanţare nerambursabile vor prevedea, sub sancţiunea nulităţii, calitatea Curţii de Conturi de a exercita controlul financiar asupra derulării activităţii nonprofit finanţate din fondurile publice.

 

CAP. 4

Căi de atac

 

ART. 39

Actele sau deciziile care determină ori sunt rezultatul încălcării prevederilor prezentei legi pot fi atacate în temeiul dispoziţiilor art. 80 – 83, art. 85 – 91 şi ale art. 93 – 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAP. 5

Contravenţii şi sancţiuni

 

ART. 40

Dispoziţiile art. 98 – 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în cazul contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice.

 

CAP. 6

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ART. 41

Dispoziţiile prezentei legi se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 42

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA 1

 

DECLARAŢIA DE IMPARŢIALITATE

 

Reprezintă conflict de interese orice situaţie care îl împiedică pe beneficiar în orice moment să acţioneze în conformitate cu obiectivele autorităţii finanţatoare, precum şi situaţia în care executarea obiectivă şi imparţială a funcţiilor oricărei persoane implicate în implementarea proiectului poate fi compromisă din motive familiale, politice, economice sau orice alte interese comune cu o altă persoană.

Subsemnatul, ca persoană fizică sau ca persoană cu drept de reprezentare a organizaţiei solicitante în ceea ce priveşte implementarea proiectului, mă oblig să iau toate măsurile preventive necesare pentru a evita orice conflict de interese, aşa cum este acesta definit mai sus, şi, de asemenea, mă oblig să informez autoritatea finanţatoare despre orice situaţie ce generează sau ar putea genera un asemenea conflict.

 

Numele şi prenumele:

 

Funcţia:

 

Semnătura şi ştampila:

 

—————

Consiliul Tineretului din România – CTR

Consiliul Tineretului din România – CTR este persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, neguvernamentală şi autonomă, constituită prin asocierea liberă a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret interesate care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Statut și în ROF, în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.
CTR reprezintă principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret în raport cu autorităţile şi instituţiile publice centrale abilitate în domeniul politicii pentru tineret.
CTR este platforma de tineret recunoscută ca fiind structura membră din România în cadrul Forumului European al Tineretului, platformă de reprezentare a tineretului la nivel european cu sediul la Bruxelles, principalul partener de dialog al Comisiei Europene, Consiliului Europei şi al Organizației Naţiunilor Unite în elaborarea politicilor pentru tineret la nivel european şi internaţional.
Scopul principal al CTR este de a acționa pentru apărarea și promovarea drepturilor tinerilor și pentru creșterea participării active a tinerilor români din țară și din străinătate la viaţa comunităților în care aceștia activează, precum şi de a susţine şi promova interesele comune ale membrilor săi la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional.
În vederea atingerii scopului propus, CTR îşi propune îndeplinirea următoarelor obiective principale:
a) să promoveze și să apere interesele tinerilor români din țară și din străinătate la nivel local, regional, național, european și internațional în raport cu autorităţile publice, precum şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului;
b) să reprezinte interesele membrilor săi la nivel local, regional, național, european și internațional în raport cu autorităţile publice, precum şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului;
c) să colaboreze cu autorităţile publice şi cu alte persoane juridice din țară și străinătate, cu atribuţii în domeniul tineretului, la toate nivelurile, pentru realizarea obiectivelor comune, în beneficiul tinerilor;
d) să acționeze pentru identificarea problemelor specifice ale tinerilor la toate nivelurile şi să contribuie la soluţionarea lor;
e) să participe la elaborarea şi implementarea politicilor pentru tineret la toate nivelurile, inclusiv prin participarea la elaborarea de acte normative cu incidenţă asupra tinerilor;
f) să contribuie la dezvoltarea mişcării asociative de tineret din România;
g) să sprijine programele şi activităţile de tineret ale structurilor neguvernamentale de tineret/pentru tineret membre şi să dezvolte programe şi activităţi de tineret proprii.
 
La nivel naţional, CTR a participat la elaborarea următoarelor documente:
•    „Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret în România
•    „Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret
•    „Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a Tineretului
•    „Legea Tinerilor nr. 350/2006”
Totodată, CTR a contribuit activ la îmbunătăţirea metodologiei de finanţare a programelor de tineret din Romania, în vederea unei mai bune armonizări cu practicile internaționale în domeniul finanțărilor publice.
CTR organizează şi participă în mod constant la numeroase mese rotunde şi întruniri care au ca obiectiv dezbaterea diferitelor aspecte ale politicilor publice pentru tineret din România, evenimente în care sunt implicaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale abilitate în domeniul tineretului şi ai structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret.

La nivel internaţional, CTR a participat activ la următoarele întruniri, precum și la elaborarea următoarelor documente:
•    întrunirile Forumului European al Tineretului
•    festivalurile mondiale ale tineretului
•    conferinţele şi forumurile de tineret cu privire la Politica Europeană în domeniul Tineretului
•    procesul de elaborare a Cartei Albe a Comisiei Europene – “Un nou elan pentru tineretul European” (2001)
•    procesul de elaborare a Pactului European pentru Tineret (2005)
•    procesul de elaborare a Cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului 2010-2018 (2009).

Legea nr. 351/2006 – Consiliul National al Tineretului din Romania

LEGE nr.351/ 2006
din 21 iulie 2006
privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al
Tineretului din Romania
publicat in M.Of. nr. 643/26 iul. 2006

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. – (1) Se infiinteaza Consiliul National al Tineretului din
Romania, denumit in continuare CNTR, persoana juridica de drept privat,
de utilitate publica, neguvernamentala si fara scop patrimonial.

(2) CNTR isi desfasoara activitatea in baza prevederilor prezentei
legi, a statutului propriu si a legislatiei in vigoare.

(3) CNTR este forul national care reprezinta principalul partener de
tineret neguvernamental in raport cu autoritatile si institutiile
administratiei publice cu atributii in domeniul politicii de tineret.

Art. 2. – (1) Membru al CNTR poate fi orice federatie de tineret de
nivel national sau judetean, orice structura asociativa neguvernamentala
de tineret de nivel judetean, precum si cate o organizatie de tineret
din cadrul fiecarui partid politic parlamentar sau care este recunoscuta
ca reprezentanta a acestuia in domeniul tineretului.

(2) Sunt considerate ca fiind de nivel national:
a) structurile neguvernamentale de tineret care au filiale in cel
putin 9 judete;
b) organizatiile de tineret ale partidelor politice care au filiale
in cel putin 21 de judete;
c) federatiile studentesti care au filiale in cel putin 5 centre
universitare;
d) organizatiile de tineret ale minoritatilor nationale care au
filiale in cel putin 5 judete.

(3) Sunt considerate ca fiind de nivel judetean structurile
asociative de tineret infiintate prin hotarare judecatoreasca in judetul
respectiv si ai caror membri provin din municipiul resedinta de judet si
din cel putin alte doua localitati ale judetului.

Art. 3. – (1) Sediul CNTR se afla in municipiul Bucuresti.

(2) Regia Autonoma “Administratia Patrimoniului Protocolului de
Stat” va asigura un spatiu corespunzator pentru desfasurarea
activitatilor CNTR, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a
prezentei legi.

Art. 4. – (1) Scopul principal al CNTR este acela de a stimula
participarea tineretului la viata sociala, economica, politica,
culturala si sportiva a tarii, precum si de a sustine si a promova
interesele comune ale membrilor sai la nivel national si international.

(2) CNTR are urmatoarele obiective principale:
a) sa reprezinte interesele membrilor sai in relatiile cu
institutiile publice cu responsabilitati in problematica tineretului,
precum si in cele cu alte structuri nationale sau internationale;
b) sa colaboreze cu autoritatea guvernamentala in domeniu pentru
realizarea obiectivelor de interes national;
c) sa sprijine programele si proiectele structurilor asociative
neguvernamentale de tineret sau pentru tineret si sa deruleze programe
si proiecte proprii in folosul tineretului;
d) sa sprijine dezvoltarea si consolidarea fenomenului asociativ din
Romania;
e) sa contribuie la elaborarea si implementarea politicii nationale
in domeniul tineretului;
f) sa contribuie la identificarea si solutionarea problemelor
specifice de interes national pentru generatia tanara;
g) sa promoveze politici de recunoastere a importantei rolului si
locului tinerei generatii in cadrul societatii.

Art. 5. – (1) CNTR are urmatoarea structura organizatorica:
a) Camera nationala, formata din:

1. structuri asociative neguvernamentale de tineret, care
indeplinesc conditiile minimale pentru a fi considerate de nivel
national;

2. organizatii de tineret din cadrul fiecarui partid politic
parlamentar sau care sunt recunoscute ca reprezentante ale acestuia in
domeniul tineretului;
b) Camera judeteana, formata din consiliile judetene ale
structurilor asociative neguvernamentale de tineret.

(2) Consiliile judetene ale structurilor asociative neguvernamentale
de tineret sunt constituite din organizatiile de tineret prevazute la
art. 2 alin. (3).

(3) Varsta maxima pana la care o persoana poate ocupa o functie de
conducere in cadrul structurilor alese este de 35 de ani.

Art. 6. – (1) CNTR are urmatoarele organe de conducere:
a) Forumul national, format din cate un reprezentant al fiecarei
structuri membre a CNTR;
b) Consiliul director, ales de Forumul national, format din:

1. presedinte, ales din randul reprezentantilor structurilor
asociative neguvernamentale de nivel national;

2. secretar general, ales din randul reprezentantilor structurilor
asociative neguvernamentale de nivel national;

3. 6 vicepresedinti, alesi dupa cum urmeaza:

* 4 reprezentanti din partea organizatiilor de tineret ale
partidelor politice parlamentare;
* un reprezentant din partea organizatiilor de tineret ale
minoritatilor nationale;
* un reprezentant al Camerei judetene.

4. 9 membri alesi dupa cum urmeaza:

* 2 reprezentanti ai Camerei judetene;
* un reprezentant din partea organizatiilor de tineret
apartinand sau agreate de partidele politice parlamentare;
* 2 reprezentanti din partea minoritatilor nationale;
* 4 reprezentanti din partea structurilor asociative
neguvernamentale de tineret de nivel national.

(2) Statutul CNTR este elaborat de Consiliul director si aprobat de
Forumul national.

Art. 7. – (1) Fondurile necesare functionarii CNTR se prevad anual,
distinct, prin legea bugetului de stat, la titlul “Transferuri”, pe baza
proiectului de buget inaintat de acesta.

(2) Alte surse de finantare pot proveni din donatii, legate,
sponsorizari, subventii de la autoritatile si institutiile
administratiei publice centrale si locale, precum si din venituri
realizate din activitati proprii sau din colaborari, desfasurate conform
legii.

Art. 8. – La elaborarea politicilor guvernamentale in domeniul
tineretului, Guvernul Romaniei, prin institutiile sale abilitate, are
obligatia de a consulta CNTR.

Art. 9. – CNTR are obligatia de a publica, in extras, si in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, raportul anual si bilantul
contabil.

Art. 10. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie
contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 21 iulie 2006.
Nr. 351.

Lege nr. 4/2008

Legea 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2008

 

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) competitie sportiva – intrecere sportiva organizata pe ramuri de sport, intre mai multe echipe sau concurenti independenti, pe baza unui regulament si a unui program, avand drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor in clasamentul final;
b) joc sportiv – intrecere sportiva desfasurata in cadrul sau in afara unei competitii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori international si se disputa pe baza unui regulament, avand drept scop stabilirea unui invingator;
c) organizator de competitii sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care are dreptul de a organiza competitii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care organizeaza jocuri sportive, desfasurate fie in cadrul unei competitii sportive oficiale, fie separat, in cadrul unor intreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial – persoana care reprezinta o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federatiilor, ligilor, asociatiilor judetene si cluburilor, acreditata sau, dupa caz, autorizata in functia ori pozitia pe care o detine;
f) grad de risc al competitiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilitatii producerii unor fapte indreptate impotriva ordinii si sigurantei publice, cu ocazia desfasurarii competitiei sau a jocului sportiv;
g) evacuare a participantilor – ansamblul masurilor imperative desfasurate de catre structurile de ordine pentru scoaterea, in mod organizat, din locul de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participantilor;
h) h) stare vadita de betie � consecinta a consumului de bauturi alcoolice, substante sau produse stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, asupra comportamentului unei persoane, manifestata prin vorbire incoerenta, mers sinuos si dificultati de orientare temporal-spatial;
i) control corporal preventiv si al bagajelor – verificarea sumara a tinutei vestimentare si a bagajelor participantilor, in scopul prevenirii introducerii in locurile de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv a obiectelor si materialelor interzise la detinere;
j) interzicere a accesului sau a participarii la unele competitii sau jocuri sportive – masura de siguranta, inclusiv provizorie, dispusa de instanta de judecata sau de catre procuror, ori sanctiune contraventionala complementara, dispusa de catre agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participarii la unele competitii sau jocuri sportive, desfasurate in tara ori in strainatate, de genul celor la care aceasta a savarsit fapte de natura contraventionala sau penala;
k) baza sportiva – totalitatea terenurilor, spatiilor, instalatiilor si constructiilor special amenajate in vederea organizarii si desfasurarii de competitii sportive, jocuri sportive si alte activitati de educatie fizica si sport;
l) arena sportiva – spatiul care cuprinde terenul de sport unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si tribunele pentru spectatori;
suprafata de joc � spatiul care cuprinde terenul de joc unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si spatiul existent intre terenul de joc si locul special amenajat pentru spectatori;
l^2) teren de joc � spatiul destinat exclusiv jocului sportiv sau competitiei sportive;
m) zona imediata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul cuprins intre aliniamentul punctelor unde se efectueaza controlul documentelor de acces si limita exterioara a bazei sportive;
n) zona apropiata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul situat dincolo de limita exterioara a zonei imediate, care cuprinde si strazile adiacente bazei sportive;
o) comandant al fortelor de ordine – seful efectivelor de jandarmi care executa misiunea de asigurare si restabilire a ordinii publice;
p) sef al dispozitivului de ordine si siguranta � persoana desemnata de catre organizatori, care organizeaza, coordoneaza si conduce activitatea desfasurata in interiorul arenei sportive;
r) responsabil de ordine si siguranta – persoana anume desemnata de catre organizator, care asigura coordonarea dispozitivului realizat de catre personalul de ordine si siguranta si relationarea cu fortele de ordine si cu reprezentantii celorlalte autoritati si institutii care concura la desfasurarea in bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv;
s) monitor de securitate – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul si actiunile suporterilor unui club din zona de competenta, precum si relationarea acestora cu fortele de ordine;
s) ofiter de informare – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are ca atributii relationarea dintre aceasta si un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine si siguranta al clubului pe probleme de securitate si gestionarea datelor si informatiilor referitoare la comportamentul sustinatorilor clubului respectiv;
t) punct de comanda – spatiu special amenajat si dotat, destinat activitatilor de conducere si coordonare a masurilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, care permite o buna vizibilitate asupra terenului de joc si tribunelor;
t) punct national de informare pentru manifestari sportive – structura centrala in cadrul Jandarmeriei Romane, care asigura schimbul de date si informatii in vederea realizarii cooperarii politienesti nationale si internationale cu privire la manifestarile sportive.
u) suporterii proprii – membri ai unei structuri asociative, recunoscuta de clubul sportiv in cauza

Art. 2
Organizatorii competitiilor si jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate au obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor si de a lua masuri pentru prevenirea si inlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si in interiorul arenelor sportive, inainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv.

Art. 3
Mentinerea ordinii publice pe raza administrativ teritoriala a localitatilor urbane si rurale in care se desfasoara competitii si jocuri sportive se realizeaza, potrivit competentelor, de catre structurile abilitate ale Ministerului Administratiei si Internelor, in conformitate cu actele normative interne care le reglementeaza activitatea.

Art. 4
(1) Asigurarea ordinii publice in zona apropiata si imediata a arenelor sportive si a altor locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad mediu de risc, precum si a celor cu grad ridicat de risc, se realizeaza in mod nemijlocit de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) In situatii expres determinate, prevazute in planul de actiune intocmit in acest sens de catre unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice in anumite locuri publice dispuse in afara zonei apropiate se va realiza de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse in afara zonei apropiate sunt pietele, caile publice ori alte locuri unde exista informatii certe ca este posibila intalnirea grupurilor de suporteri adversi si s-ar putea produce tulburarea ordinii si sigurantei publice.

Art. 5
Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta in interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate incheia, in acest sens, contracte de prestari servicii, in conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza sau, in lipsa acestora, cu Politia locala.
(1^1) Toate drepturile si obligatiile personalului societatilor de paza si protectie prevazute in prezenta lege revin si personalului politiei locale care presteaza serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta arenelor sportive.
(2) Asigurarea ordinii si sigurantei participantilor in interiorul arenelor sportive in care se desfasoara competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc se poate face de catre organizator cu personal propriu.
(3) Organizatorul stabileste toate masurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulatii fluente pe caile de acces, asigurarea unor cai de evacuare a spectatorilor in cazuri deosebite, in conditii de siguranta si timp optim, si pentru mentinerea in stare de functionare a tuturor instalatiilor specifice.
(4) Masurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor in interiorul arenelor sportive se inscriu in planul de actiune al societatii de securitate privata sau, dupa caz, al politei locale care presteaza serviciul contractat ori in planul de actiune intocmit de responsabilul de ordine si siguranta. In acest sens, responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului solicita ofiterului de informare date si informatii de interes operativ, privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de actiune este aprobat, in toate situatiile, de catre comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemneaza un ofiter de informare, insarcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Monitorii de securitate supravegheaza comportamentul spectatorilor, atat pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportiva, cat si in interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de inregistrari video si fotografii operative in scopul identificarii persoanelor care savarsesc fapte antisociale. Acestea, precum si inregistrarile video efectuate in conditiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de proba pentru solutionarea cauzelor de natura penala sau contraventionala.
(8) In situatia desfasurarii unor competitii sau jocuri sportive intr-o alta localitate decat cea in care isi are sediul clubul sau in aceeasi localitate, in calitate de echipa oaspete, responsabilul de ordine si siguranta, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor grupurilor de suporteri, are obligatia de a transmite ofiterului de informare, cu cel putin 24 de ore inainte de inceperea jocului, toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor si a jurnalistilor acreditati, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasarii, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare si a programului pentru perioada de sedere in localitatea de disputare a competitiei sau a jocului sportiv, precum si numarul de bilete achizitionate de catre suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor si indicarea agentiilor de turism care organizeaza calatoria, coordonatele orare si itinerariul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite si locurile de cazare.
(9) Unitatea de jandarmi al carei comandant a aprobat planul de actiune are obligatia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite in acesta.

Art. 6
(1) Responsabilul de ordine si siguranta, comandantul fortelor de ordine, seful dispozitivului de ordine si siguranta, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al serviciului de ambulanta, delegat la manifestarea sportiva, precum si prefectul ori reprezentantul sau, in cazul in care prezenta acestuia este necesara, isi desfasoara activitatea in punctul de comanda, urmarind derularea in bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv.
(2) In vederea stabilirii unor practici unitare la nivel national privind activitatea responsabililor de ordine si siguranta, precum si instruirea de specialitate a acestora, federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste desemneaza in structura proprie un responsabil de ordine si siguranta, care coordoneaza aceasta activitate.
(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine si siguranta se face de federatiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Romane.

Art. 7

(1) Din punct de vedere al gradului de risc, competitiile sau jocurile sportive se clasifica astfel:
a) competitii sau jocuri sportive fara grad de risc;
b) competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc;
c) competitii sau jocuri sportive cu grad mediu de risc;
d) competitii sau jocuri sportive cu grad ridicat de risc.
(2) Gradul de risc al competitiilor si jocurilor sportive organizate in cadrul fiecarei ramuri de sport se stabileste conform criteriilor elaborate de catre federatiile sportive nationale, cu consultarea Jandarmeriei Romane. Criteriile de stabilire a gradului de risc vor fi cuprinse in regulamentele de organizare a activitatii federatiilor respective.
(3) Inainte de desfasurarea unei competitii sau a unui joc sportiv, organizatorul are obligatia de a efectua o analiza preliminara a gradului de risc, iar in situatia in care apreciaza ca exista posibilitatea producerii unor fapte indreptate impotriva ordinii si sigurantei publice, declara competitia sau jocul sportiv la unitatea de jandarmi competenta teritorial.
(4) Competitiile si jocurile sportive care, in urma analizei preliminare a gradului de risc efectuate de catre organizatori, potrivit alin. (3), se incadreaza in gradul de risc prevazut la alin. (1) lit. a), nu sunt supuse procedurii declararii prealabile.
(5) Dupa declararea prealabila, comandantul unitatii de jandarmi competenta teritorial, impreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de competitie sau de joc sportiv stabilesc, potrivit prevederilor alin. (1), gradul de risc al jocului, solicitand, la nevoie, si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza in toate documentele de organizare.
(6) In situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc, este necesara prezenta in arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror din cadrul parchetului de pe langa judecatoria in a carei circumscriptie se afla arena sportiva. Instiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi competenta teritorial.

Art. 8
(1) Restabilirea ordinii publice in interiorul arenei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia.
(1^1) Aprobarea prevazuta la alin. (1) nu este necesara in cazul in care asupra fortelor de ordine se exercita violente care pun in pericol iminent viata, integritatea corporala sau sanatatea acestora ori a altor persoane sau cand exista indicii temeinice ca participantii pregatesc sau au comis o fapta de natura penala.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) seful dispozitivului de ordine si siguranta ia toate masurile pentru respectarea intocmai de catre personalul din subordine a dispozitiilor primite in acest sens de la comandantul fortelor de ordine.
(3) Pentru restabilirea intr-un timp cat mai scurt a ordinii publice, atunci cand aceasta a fost grav tulburata, la solicitarea comandantului fortelor de ordine sau ca urmare a autosesizarii, oficialii responsabili dispun de indata intreruperea partiala sau totala a jocului.

Art. 9
(1) Evacuarea din arena sportiva a unui grup de participanti, in situatia in care, prin faptele savarsite de catre acestia, se pune in pericol siguranta desfasurarii competitiei sportive, se face, dupa caz, la dispozitia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine si siguranta al organizatorului, care cere, in scris, interventia fortelor de ordine.
(2) In cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburarii grave a ordinii publice sau al altor situatii care pun in pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanelor sau cand nu s-a reusit restabilirea ordinii publice, comandantul fortelor de ordine poate decide evacuarea partiala sau totala a participantilor.
(3) Spectatorul care, in arena sportiva, savarseste una dintre faptele prevazute la art. 22 sau una dintre infractiunile prevazute la art. 31-43 si art. 45 este evacuat, fara a mai putea reveni in arena pana la terminarea jocului sportiv.
(4) Observatorii desemnati de catre federatiile sportive de specialitate, de catre ligile profesioniste sau de catre forurile sportive internationale, organizatoare ale competitiilor conform regulamentelor de organizare si desfasurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea ordinii si sigurantei in arena sportiva.

Capitolul II – Obligatiile organizatorului de competitii sau de jocuri sportive

Art. 10
(1) Pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a ordinii si sigurantei spectatorilor in arena sportiva, organizatorul de competitii sau de jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) a) sa declare la unitatea de jandarmi competenta teritorial, cu cel putin 5 zile inainte de data desfasurarii, jocurile sportive al caror grad de risc preliminar este unul dintre cele prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b) � d); unitatea de jandarmi, dupa stabilirea gradului de risc, instiinteaza administratia publica locala despre data desfasurarii jocului sportiv, urmand ca reprezentantii acesteia sa dispuna masurile prevazute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata.
b) sa stabileasca masurile de asigurare a ordinii si sigurantei participantilor in arena sportiva, transpuse in planul de actiune, care este inaintat pentru aprobare unitatii de jandarmi competente teritorial, cu cel putin 3 zile inainte de data desfasurarii jocului sportiv;
c) sa efectueze, prin personalul de ordine si siguranta si, dupa caz, cu fortele de ordine, inainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amanuntit al arenei sportive, pentru descoperirea si indepartarea oricaror obiecte sau materiale interzise;
d) sa asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) sa nu permita folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenta, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participantilor la competitiile sau jocurile sportive;
f) sa nu permita introducerea si folosirea in arena sportiva a unor instalatii de sonorizare, cu exceptia gigafoanelor portabile;
g) sa amenajeze si sa puna la dispozitia fortelor de ordine un punct de comanda;
h) sa asigure inregistrarea si supravegherea video a comportamentului participantilor in arena sportiva si in zona punctelor de acces, pe timpul afluirii si defluirii acestora, precum si pe timpul desfasurarii jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat in punctul de comanda si deservit de catre un tehnician, sub indrumarea unui reprezentant al fortelor de ordine;
i) sa puna la dispozitia fortelor de ordine inregistrarea video efectuata in conditiile lit. h);
j) sa afiseze, in locuri vizibile, atentionari asupra faptului ca in arena sportiva participantii vor fi supravegheati video;
k) sa interzica, sub orice forma, vanzarea, distribuirea sau consumul bauturilor alcoolice in arena sportiva;
l) sa se asigure ca distribuirea bauturilor a caror comercializare este permisa se face numai in pahare din hartie sau din material plastic;
m) sa se asigure ca punctele de desfacere a bauturilor a caror comercializare este permisa sunt pozitionate la fiecare sector de tribuna si peluza;
n) sa asigure functionarea instalatiilor de apa curenta si a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel incat sa nu fie necesara deplasarea suporterilor dintr-un sector in altul;
o) sa afiseze lizibil, in locuri vizibile, la portile de acces, regulile ce trebuie respectate la competitiile si jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse in arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica in astfel de cazuri;
p) sa imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promotionale, care sunt distribuite cu ocazia desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse in arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica in situatia nerespectarii acestor reguli;
r) sa interzica afisarea in arena sportiva a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu continut obscen sau care incita la denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa ori religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce suport ar fi inscriptionate;
s) sa interzica amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuala pe gardul care delimiteaza suprafata de joc de tribuna sau in orice alte locuri care impiedica fie buna vizibilitate a jocului de catre spectatori, fie asigurarea unei interventii oportune, in caz de necesitate;
s) sa aduca la cunostinta spectatorilor, la inceputul jocului sportiv, precum si in pauzele de joc sau ori de cate ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligatiile ce le revin pe timpul desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii si disciplinei, precum si mesajele transmise de fortele de ordine;
t) sa asigure bariere si imprejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri si pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin constructii rezistente, precum si refacerea acestora in cazul deteriorarii, pana la organizarea competitiei sau a jocului sportiv urmator. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite in confectionare si modul de confectionare sunt stabilite de catre federatia de specialitate, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor Jandarmeriei Romane;
t) sa asigure amplasarea, la punctele de acces in incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevazute cu sistem de contorizare, in vederea efectuarii unui control riguros al accesului;
u) in situatia desfasurarii unor jocuri sportive in afara tarii, in cadrul unor competitii internationale la care participa si grupuri de suporteri ai clubului roman sau ai echipei nationale, acesta sau federatia de specialitate asigura includerea unor ofiteri jandarmi in delegatia oficiala, care coopereaza cu fortele de ordine din tara respectiva pe linia prevenirii actelor de violenta si a actiunilor necontrolate ale suporterilor;
v) sa asigure numerotarea sectoarelor, randurilor si locurilor destinate spectatorilor, precum si amplasarea de indicatoare pentru indrumarea acestora spre locurile inscrise pe documentele de acces;
x) sa asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor retinute, in urma efectuarii controlului corporal preventiv si al bagajelor, in vederea restituirii acestora dupa terminarea jocului.
y) sa stabileasca si sa aduca la cunostinta spectatorilor locurile unde este permisa amplasarea emblemelor, pancardelor, bannerelor, afiselor, steagurilor sau a altor mijloace de publicitate vizuala
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor in arena sportiva, organizatorul de competitii sau jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze la intrarea in arena sportiva un control riguros al persoanelor si al bagajelor acestora, avand ca scop impiedicarea introducerii in stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);
b) sa nu permita accesul persoanelor carora le-a fost interzisa intrarea la asemenea genuri de manifestari, al persoanelor care se afla in stare vadita de ebrietate sau se afla, in mod evident, sub influenta substantelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor bauturi alcoolice, arme si munitii de orice fel, faclii, torte, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru socuri electrice, substante toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cutite, pumnale, sisuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere ori lovire, precum si al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuala de genul celor prevazute la alin. (1) lit. r);
c) sa retina obiectele sau materialele prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizand fortele de ordine pentru luarea masurilor legale care se impun;
d) d) sa imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, randul si locul ce urmeaza a fi ocupat de catre spectatori, chiar si cand acestea sunt distribuite in mod gratuit, iar la competitiile si jocurile cu grad ridicat de risc, sa asigure personalizarea tuturor documentelor de acces, prin inscriptionarea pe acestea a numelui si prenumelui spectatorilor;
e) sa asigure emiterea si distribuirea abonamentelor catre suporteri, urmarind inserarea, pe fiecare abonament in parte, a numelui, prenumelui si a codului numeric personal si a unei fotografii a acestuia, precum si tinerea unei evidente clare a abonatilor, cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale referitoare la protectia datelor cu caracter personal;
f) sa controleze distribuirea biletelor, in limita locurilor admise, fara a depasi 90% din capacitatea arenei sportive;
g) sa asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate in sectoare opuse si directionarea accesului la acestea pe trasee separate;
h) sa prezinte, la solicitarea scrisa a unitatii de jandarmi competente teritorial, situatia privind datele personale ale abonatilor proprii, in vederea identificarii persoanelor care, cu ocazia desfasurarii competitiilor sau a jocurilor sportive, au savarsit fapte antisociale;
i) sa permita accesul unor efective de jandarmi in tinuta civila in arena sportiva pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a modului de comportare a spectatorilor;
j) prin reglementari proprii, sa stabileasca accesul in arena sportiva a reprezentantilor mass-media, precum si accesul acestora pe suprafata de joc sau in zona vestiarelor, comunicand datele de identificare ale ziaristilor acreditati si modelul documentelor de acces eliberate in acest sens, atat societatii specializate de protectie si paza, cat si fortelor de ordine;
k) sa permita accesul la competitiile si jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar insotiti de o persoana majora, imprimand pe documentele de acces aceasta prevedere;
l) sa emita documente de acces si in situatia in care se permite intrarea gratuita a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.
(2^1) Obligatiile prevazute la alin. (1) si alin. (2) nu sunt obligatorii pentru organizatorii care desfasoara competitii si jocuri sportive fara grad de risc.
(3) Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, prin ordin al presedintelui acesteia, dupa consultarea federatiilor sportive de specialitate si a Jandarmeriei Romane, stabileste:
a) competitiile si jocurile sportive la care sunt impuse organizatorului toate obligatiile prevazute la alin. (1) si (2);
b) competitiile si jocurile sportive la care sunt impuse organizatorului numai anumite obligatii prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Comisiile judetene de actiune impotriva violentei in sport, respectiv a municipiului Bucuresti pot stabili in sarcina organizatorului obligatii suplimentare fata de cele stabilite de federatiile sportive de specialitate, in conditiile in care se constata necesitatea adoptarii acestora, pentru anumite jocuri sportive.

Art. 11
(1) Inainte de inceperea fiecarui sezon competitional, toate arenele in incinta carora se desfasoara competitii sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificari din punctul de vedere al respectarii conditiilor de siguranta.
(2) Verificarea se efectueaza de o comisie care are in componenta un reprezentant al directiei judetene pentru sport, un reprezentant al unitatii de jandarmi competente teritorial, un reprezentant al organizatorului competitiei si responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc.
(3) Comisia stabileste si locul de dispunere in arena sportiva a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va ramane neschimbat pe toata durata desfasurarii competitiei.
(4) In situatia in care comisia prevazuta la alin. (2) constata ca nu sunt indeplinite normele pentru desfasurarea in conditii de siguranta a jocurilor sportive, poate propune organizatorului competitiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfasura jocuri sportive in arena respectiva, desfasurarea jocurilor fara spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor in anumite sectoare de tribuna.
(5) Constatarile comisiei sunt cuprinse intr-un proces-verbal in care se consemneaza neregulile constatate si termenele stabilite pentru remedierea acestora, precum si sanctiunile aplicabile in cazul neindeplinirii acestor obligatii in termenele stabilite de comisie.
(6) In situatia in care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficiente, dupa implinirea acestora, comisia efectueaza o noua verificare pentru constatarea modului in care sarcinile trasate anterior au fost indeplinite de catre organizator, iar in cazul in care deficientele nu au fost remediate, se procedeaza conform prevederilor alin. (4).
(7) Un exemplar al procesului-verbal este inaintat comisiei judetene de actiune impotriva violentei in sport, respectiv a municipiului Bucuresti, care efectueaza anual o analiza a respectarii conditiilor de siguranta a arenelor sportive in care se desfasoara competitii si jocuri sportive si informeaza autoritatile publice locale cu privire la masurile luate, insotite de propuneri pentru cresterea eficientei masurilor de prevenire si combatere a faptelor antisociale savarsite cu ocazia competitiilor si jocurilor sportive.

Art. 12
(1) In vederea combaterii violentei in sport, toate structurile cu atributii in domeniul organizarii si desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive, precum si pe linia asigurarii ordinii cu ocazia desfasurarii acestora stabilesc masuri preventive in scopul informarii si educarii publicului spectator, promovarii spiritului de fairplay si a modului civilizat de comportare.
(2) Federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste, sub directa indrumare a Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, impreuna cu cluburile sportive si cu celelalte structuri cu atributii in domeniu, initiaza si desfasoara campanii de informare si educare a populatiei cu privire la obligatiile care revin participantilor, la riscurile la care se pot expune prin implicarea in actiuni de tulburare a ordinii in incinta arenelor sportive, precum si la sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii normelor stabilite pentru buna desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive.
(3) Jandarmeria Romana si Politia Romana sprijina, sub toate formele, actiunile preventive initiate de federatiile de specialitate si desfasoara, impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, campanii educative in unitatile de invatamant preuniversitar in scopul dezvoltarii, in randul elevilor, a spiritului civic si a unui comportament prosocial

CAPITOLUL III – Obligatiile personalului de ordine si siguranta

Art. 13
Serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta arenelor sportive se presteaza de catre societatile specializate de paza si protectie sau de catre Politia locala.

Art. 14
Prin servicii de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta arenelor sportive se intelege:
a) verificarea documentelor de acces, precum si efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor in dreptul punctelor de acces;
b) retinerea obiectelor si materialelor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. r) si alin. (2) lit. b), pe care spectatorii incearca sa le introduca sau le-au introdus in arena sportiva;
c) depozitarea obiectelor si materialelor, retinute in conformitate cu prevederile lit. b), in locurile special amenajate de organizator, cu exceptia celor care constituie obiectul material al unor infractiuni sau contraventii, care se predau fortelor de ordine;
d) interzicerea, in incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) si predarea acestora fortelor de ordine;
e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii in arena sportiva;
f) indrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevazute pe documentele de acces;
g) interzicerea patrunderii in suprafata de joc sau in zona vestiarelor si a bancilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces in aceste zone;
h) evacuarea individuala sau a grupurilor mici de suporteri care tulbura ordinea publica in arena sportiva;
i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate si violenta, alaturi de fortele de ordine;
j) efectuarea altor masuri consemnate in planul de actiune.

Art. 15
(1) Personalului de ordine si siguranta, pe langa obligatiile prevazute la art. 48 si 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ii revin si obligatiile stabilite prin planul de actiune.
(2) Semestrial, personalul care executa activitati de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta arenelor sportive in care se desfasoara competitii si jocuri sportive trebuie sa fie instruit corespunzator, in cadrul unitatilor avizate, in conditiile legii.
(3) Instruirea se desfasoara pe baza unei tematici specifice, stabilita de Jandarmeria Romana si avizata de Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, si se finalizeaza prin examinarea absolventilor de catre o comisie din care fac parte reprezentanti ai jandarmeriei, ai directiilor judetene pentru sport si ai autoritatii publice care raspunde de ocuparea si formarea profesionala.
(4) Dispozitiile alin. (2) nu sunt obligatorii pentru personalul care asigura masurile de ordine si siguranta in incinta arenelor sportive unde se desfasoara competitii sau jocuri sportive fara grad de risc sau cu grad scazut de risc, precum si pentru personalul Politiei locale.

Art. 16
(1) In vederea indeplinirii atributiilor legale, personalul societatilor specializate de protectie si paza poate fi dotat cu mijloace de aparare autorizate, pe care le poate folosi conform dispozitiilor legale.
(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfasurata se stabileste prin planul de actiune, conform atributiilor fiecarui element de dispozitiv in parte.
(3) Personalul de ordine si siguranta are obligatia de a purta, in timpul serviciului, peste uniforma o vesta de culoare distinctiva, fluorescenta, stabilita de comun acord cu organizatorul, cu inscriptia “ORDINE/STEWARD”, precum si ecusonul de identificare amplasat la vedere.
(4) Societatile specializate de protectie si paza, precum si personalul acestora beneficiaza de drepturile legale si raspund civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de indeplinire a obligatiilor contractuale sau a atributiilor de serviciu, fiind obligate sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

Art. 17
(1) Ordinea si siguranta in incinta arenei sportive, in cazul competitiilor si jocurilor sportive fara grad de risc sau cu grad scazut de risc, poate fi asigurata de organizator prin personal propriu.
(2) Personalul propriu al organizatorului desfasoara activitatile prevazute la art. 14.
(3) Organizatorul raspunde pentru selectia, angajarea, nivelul de pregatire, echiparea si dotarea personalului propriu care executa masurile de ordine si siguranta.
(4) Pregatirea, dotarea si echiparea personalului propriu al organizatorului care asigura ordinea si siguranta in incinta arenelor sportive se fac in conditiile prevazute la art. 15 si 16.
(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiaza de drepturile legale si raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de indeplinire a atributiilor de serviciu, fiind obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

Capitolul IV – Obligatiile spectatorilor

Art. 18
(1) Spectatorii sunt obligati sa respecte cu strictete masurile stabilite de organizatori si fortele de ordine, pe traseele de deplasare catre/de la locurile de desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive, in apropierea si in interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, spectatorii au obligatia de a prezenta documentele de acces si, dupa caz, actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligatia de a prezenta, la solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, materialele de publicitate vizuala aflate asupra lor.

Art. 19
(1) In incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligati sa respecte ordinea, siguranta si regulile stabilite de organizator.
(2) Spectatorului care refuza sa se supuna controlului corporal sumar si al bagajelor, efectuat de personalul de ordine si siguranta, sau care savarseste, inainte de a intra in arena sportiva ori in momentul intrarii, fapte de natura penala sau contraventionala in legatura cu competitia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul in arena sportiva.

Art. 20
Spectatorilor le este interzis:
a) sa patrunda sau sa incerce patrunderea in incinta bazei sportive ori, dupa caz, a arenei sportive fara documente de acces sau prin incalcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;
b) sa foloseasca, in scopul patrunderii in incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le apartin si care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de catre titular;
c) c) sa patrunda in stare vadita de betie sau sa consume bauturi alcoolice in arena sportiva;
d) sa introduca sau sa incerce introducerea de bauturi alcoolice in arena sportiva;
e) sa introduca in arena sportiva inscriptii, embleme, pancarte, bannere, afise, steaguri sau alte suporturi ce contin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu continut obscen;
f) sa refuze prezentarea documentelor de acces si, dupa caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificata a fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
g) sa refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor de catre fortele de ordine;
h) sa ocupe alte locuri decat cele prevazute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al reprezentantilor societatii specializate de protectie si paza sau al fortelor de ordine;
i) sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, asupra bunurilor mobile si imobile aflate in incinta bazei sportive, precum si in directia suprafetei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substante corozive ori care murdaresc;
j) sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
k) sa se catere pe gardul care delimiteaza spatiul de joc de tribuna;
l) sa provoace ori sa participe efectiv la scandal in incinta bazei sportive ori, dupa caz, a arenei sportive;
m) sa savarseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum si amenintari cu acte de violenta impotriva celorlalti spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora;
n) sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
o) sa ameninte cu acte de violenta fortele de ordine sau personalul de ordine si siguranta;
p) sa isi ascunda fata cu articole de imbracaminte sau alte accesorii, cu intentia de a impiedica identificarea;
r) sa scrie sau sa deseneze pe peretii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate in baza sportiva sau in arena sportiva;
s) sa dezlipeasca sau sa distruga reclamele, anunturile si afisele expuse de organizator in incinta bazei sau a arenei sportive, precum si sa deterioreze, sa ridice sau sa mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului in arena, sau a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
s) sa ridice sau sa mute, fara drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de catre fortele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribuna ori peluza, pentru separarea grupurilor de suporteri si a terenului de joc de tribuna, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
t) sa amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afisele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuala in alte locuri decat cele stabilite de organizator;
t) sa nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor in incinta arenei sportive;
u) sa nu respecte masurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul fortelor de ordine, in cazul producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau al altor pericole;
v) sa refuze parasirea imediata a arenei sportive, daca masura evacuarii a fost dispusa de catre personalul de ordine si siguranta sau de catre fortele de ordine.

Capitolul V – Contraventii si infractiuni

Art. 21
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala.

Art. 22
Savarsirea, de catre spectatori sau de catre oficiali, in incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevazute la art. 20 constituie contraventii, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii ori pagube materiale, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50-100 ore de activitati in folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) si t);
b) cu amenda de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activitati in folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. g), k), m), n) si t);
c) cu amenda de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activitati in folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savarsit fapta pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute la art. 20 lit. c), d), e), f), j), o), u) si v);
d) d) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 ore de activitati in folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savarsit fapta pe o perioada de un an, faptele prevazute la art. 20 lit. i), l), p) si s);
e) abrogat de Legea 10/2012

Art. 23
In cazul contraventiilor prevazute la art. 3 pct. 2, 4, 23, 24 si 31 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, savarsite de catre suporteri inainte si dupa desfasurarea competitiei sau jocului sportiv, in afara bazei sportive, care au legatura cu competitia sau jocul in cauza, pe langa sanctiunea principala stabilita de actul normativ, agentul constatator aplica si sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savarsit faptele, dupa cum urmeaza:
a) pe o perioada de 6 luni, pentru faptele prevazute de pct. 23 si 31;
b) pe o perioada de un an, pentru faptele prevazute de pct. 2, 4 si 24.

Art. 24
Incitarea in public sau prin mass-media la acte de violenta, in legatura cu competitia sau jocul sportiv, de catre conducatorii de cluburi, oficiali sau sportivi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei

Art. 25
(1) Cumpararea in scop de revanzare a biletelor sau a oricaror documente de acces la competitii si jocuri sportive, precum si vanzarea acestora la suprapret constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei.
(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contraventiei, se confisca si se returneaza organizatorului dupa desfasurarea competitiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au fost emise.

Art. 26
(1) Savarsirea de catre organizator a urmatoarelor fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l), m), n), o), p), s), s), v), x) si la art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) si k);
b) cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g), h), t), y) si la art. 10 alin. (2) lit. e), f) si l);
c) cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei si suspendarea pe o perioada de la o luna la 6 luni a dreptului de a organiza competitii sau jocuri sportive pe teren propriu, nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art.10 alin.(1) lit. e), i), k), r), t) si art. 10 alin. (2) lit. b) si g).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competitii si jocuri sportive se dispune de federatia de specialitate, la propunerea organului constatator.

Art. 27
(1) Nerespectarea de catre personalul de ordine si siguranta, in incinta arenelor sportive, a obligatiilor prevazute in planurile de actiune constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(1^1) Constituie contraventii savarsirea de catre societatea de paza si protectie a urmatoarelor fapte:
a) prestarea serviciului de asigurare a ordinii si sigurantei in incinta unei arene sportive, fara intocmirea prealabila a planului de actiune;
b) neprezentarea spre aprobare, in termenul legal, a planului de actiune intocmit pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor la o competitie sau un joc sportiv;
c) nerespectarea masurilor stabilite de unitatea de jandarmi competenta teritorial cu ocazia aprobarii planului de actiune;
d) folosirea agentilor de paza necalificati sau fara specializare, in conditiile legii;
e) nerespectarea numarului de personal de ordine si siguranta stabilit prin planul de actiune aprobat, pentru fiecare element de dispozitiv.
(1^2) Contraventiile prevazute la alin. (11) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevazute la lit. b) si c);
b) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevazute la lit. d) si e);
c) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei, cea prevazuta la lit. a).
(2) Dispozitiile Legii nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la raspunderile si sanctiunile prevazute in sarcina societatilor specializate de protectie si paza si a personalului acestora sunt aplicabile si in cazul prestarii serviciilor de ordine si siguranta in incinta arenelor sportive.

Art. 28
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti si jandarmi.
(2) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 22 � 25 si aplicarea sanctiunilor in cazul acestora se face si de catre personalul politiei locale.

Art. 29
In cazul savarsirii contraventiilor prevazute in prezenta lege contravenientul poate achita, in termen de 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 30
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 31
(1) Fapta unei persoane, careia i s-a interzis accesul la unele competitii sau jocuri sportive, de a incerca, folosind orice mijloace, sa patrunda sau de a patrunde in arena sportiva unde se desfasoara o competitie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdictia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la un an la 2 ani, care se adauga la perioada pentru care s-a dispus initial masura.

Art. 32
(1) Opunerea cu violenta fata de personalul de ordine si siguranta sau fata de fortele de ordine ori impiedicarea acestora de a-si exercita atributiile specifice, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 32^1
(1) Patrunderea sau incercarea de patrundere fara drept, prin orice mijloace, pe suprafata de joc constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la un an si masura interzicerii accesului la competitiile sportive pe o perioada de la un an la 2 ani.
(2) Daca patrunderea este insotita sau urmata de acte de agresiune sau violenta fizica pedeapsa este inchisoarea de la un an la 2 ani si masura interzicerii accesului la competitiile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 33
(1) Portul sau incercarea de a introduce in incinta arenei sportive cutit, pumnal, sis, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere ori lovire, precum si a dispozitivelor pentru socuri electrice constituie infractiune si se pedepseste potrivit dispozitiilor Legii nr. 61/1991, republicata.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 34
(1) Detinerea sau incercarea de a introduce in incinta arenei sportive substantele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substante sau obiecte constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicata, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 35
(1) Confectionarea, detinerea, incercarea de a introduce, introducerea, folosirea sau orice alta operatiune fara drept cu produse incendiare, materii explozive, inclusiv articole pirotehnice, indiferent de categorie, in incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 5 ani.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 36
(1) Utilizarea in arena sportiva a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, raspandirea ori detinerea, in vederea raspandirii, de asemenea simboluri in arena sportiva constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de savarsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propaganda, savarsita prin orice mijloace in incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul prevazut la alin. (3) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.

Art. 37
(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, savarsite in incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vatamare ce nu necesita ingrijiri medicale sau necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) (2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Fapta savarsita in incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(4) In cazul prevazut la alin. (3) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
(5) Fapta savarsita in incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori daca a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(6) In cazul prevazut la alin. (5) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
(7) In situatia savarsirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine si siguranta, limita maxima a masurii de siguranta se majoreaza cu un an.

Art. 38
(1) Uciderea unei persoane in arena sportiva ori a unui spectator constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 6 ani la 10 ani.

Art. 39
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalatiilor de orice fel, a amenajarilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum si distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Daca distrugerea a fost savarsita asupra unui bun apartinand fortelor de ordine sau asupra personalului de ordine si siguranta, se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 40
(1) Portul de arma, fara drept, in incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.

Art. 41
(1) Manifestarile savarsite in arena sportiva prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 5 ani.

Art. 42
(1) Fapta spectatorului care savarseste in incinta arenei sportive acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbura in alt mod ordinea publica constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) In cazul in care prin fapta savarsita se tulbura grav ordinea publica in incinta arenei sportive, se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 43
(1) Participarea la o incaierare intre mai multi suporteri in incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) In cazul in care, in cursul incaierarii, s-a cauzat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.

Art. 44
(1) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive se dispune si in cazul infractiunilor prevazute la art. 32, 33, 35 � 39 si 41 � 43, savarsite de catre spectatori inainte si dupa desfasurarea competitiei ori jocului sportiv in afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii catre/de la aceasta, precum si al infractiunilor savarsite de catre spectatori pe timpul deplasarii organizate, in grup, catre/de la localitatea unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, ori pentru infractiunile savarsite in legatura cu o competitie sau un joc sportiv.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), perioadele pentru care se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive sunt cele stabilite pentru fiecare infractiune in parte.

Art. 45
(1) Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa impotriva unui reprezentant al fortelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenta, vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava a acestuia, daca acesta se afla in exercitiul functiunii pe timpul asigurarii ordinii publice cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori pe timpul interventiei pentru restabilirea ordinii publice in astfel de situatii sau pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, anterior prezentate, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) se dispune fata de invinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 6 ani.
(3) Aceeasi masura de siguranta se dispune si impotriva celor care savarsesc infractiunile prevazute la art. 180 � 182, art. 189 si 193 din Codul penal impotriva sotului, copiilor sau parintilor unui reprezentant al fortelor de ordine, in scop de intimidare sau de razbunare pentru actele ori faptele indeplinite in exercitiul functiunii, in situatiile prezentate la alin. (1).

Art. 46
Constatarea infractiunilor prevazute in prezenta lege se face de catre jandarmi si politisti.

Capitolul VI – Interzicerea accesului la competitii sau la jocuri sportive

Art. 47
(1) In cazul savarsirii contraventiilor prevazute la art. 22 lit. c), d) si e), precum si la art. 23, agentul constatator aplica in sarcina contravenientului sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la care acesta a savarsit contraventia.
(2) Sanctiunea contraventionala complementara se consemneaza de catre agentul constatator in procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, alaturi de sanctiunea contraventionala principala aplicata.
(2^1) Punerea in executare a sanctiunii contraventionale complementare se face incepand cu ziua imediat urmatoare inmanarii sau comunicarii procesului-verbal de constatare a contraventiei.
(3) Impotriva procesului-verbal prevazut la alin. (2) contravenientul poate face plangere.
(4) Plangerea indreptata impotriva procesului-verbal nu suspenda executarea sanctiunii complementare.
(5) La cererea petentului, instanta de judecata investita cu solutionarea plangerii poate dispune, prin incheiere, suspendarea executarii sanctiunii contraventionale complementare.

Art. 48
In cazul in care o persoana, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori in legatura cu acesta, a savarsit o fapta prevazuta de legea penala potrivit art. 31 � 45, instanta de judecata sau, dupa caz, procurorul ia fata de acesta masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita.

Art. 49
(1) Pe parcursul urmaririi penale, masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita, se ia fata de faptuitor in mod provizoriu in momentul inceperii urmaririi penale.
(2) In cuprinsul rezolutiei de incepere a urmaririi penale se precizeaza genul competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis invinuitului sa participe si perioada in care ii este interzisa participarea.
(3) In cazul in care rezolutia de incepere a urmaririi penale este emisa de organul de cercetare penala, procurorul, prin confirmarea propunerii prin rezolutie motivata, dispune si luarea masurii de siguranta. Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) Durata masurii de siguranta dispusa in cursul urmaririi penale este de pana la 6 luni. Termenul curge de la data primirii/comunicarii rezolutiei de catre/catre invinuit.
(5) Daca, la implinirea acestui termen, dosarul penal nu a fost solutionat, procurorul dispune prelungirea masurii de siguranta cu un nou termen.
(6) Luarea masurii de siguranta pe parcursul urmaririi penale este obligatorie pentru organul de urmarire penala, indiferent de gravitatea faptei, de pedeapsa aplicabila in cazul acestei infractiuni sau de comportamentul ori atitudinea invinuitului fata de fapta savarsita sau fata de urmarirea penala.
(7) Aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita se suspenda pe durata retinerii sau arestarii preventive a invinuitului

Art. 50
(1) Impotriva rezolutiei de incepere a urmaririi penale prin care s-a dispus si masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita, invinuitul poate face plangere cu privire la luarea acestei masuri in termen de 3 zile de la primire sau comunicare la instanta competenta sa judece cauza in prima instanta. Instanta se pronunta asupra plangerii printr-o incheiere, care nu este supusa nici unei cai de atac.
(2) Instanta dispune asupra mentinerii sau revocarii masurii de siguranta, prin incheiere, cu citarea invinuitului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa invinuitului legal citat nu impiedica efectuarea judecatii.
(3) Cand constata ca masura este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.
(4) Plangerea invinuitului impotriva masurii de siguranta nu este suspensiva de executare.
(5) Dosarul se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.

Art. 51
(1) Daca in cursul urmaririi penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala in conditiile art. 11 pct. 1 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedura penala sau incetarea urmaririi penale in conditiile art. 11 pct.1 lit. c) si art. 10 alin. (1) lit. f), g), h) si i1) din Codul de procedura penala, dosarul se inainteaza instantei competente sa judece cauza in prima instanta pentru a se pronunta, prin sentinta, cu privire la aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive.
(2) Perioada pentru care se dispune masura nu poate depasi termenele maxime prevazute la art. 31-45 pentru fiecare infractiune in parte.

(3) Sentinta instantei poate fi atacata cu recurs, in termen de 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si, respectiv, de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de doua zile. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator. (4) Dupa solutionarea recursului dosarul se restituie procurorului competent in termen de cel mult doua zile de la solutionare.

Art. 52
(1) Pe perioada judecarii cauzei, instanta dispune, daca este cazul, luarea fata de inculpat a masurii de siguranta provizorii a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savarsita.
(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta provizorii, prin incheiere, cu citarea inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu impiedica efectuarea judecatii.
(3) Incheierea trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis inculpatului sa participe si perioada in care ii este interzisa participarea.
(4) Incheierea poate fi atacata o data cu fondul cauzei.
(5) Dispozitiile art. 49 alin. (4) – (6) se aplica in mod corespunzator.

Art. 53
Prin hotararea care solutioneaza fondul cauzei instanta se pronunta si asupra luarii masurii de siguranta definitive, precizand, totodata, durata acesteia si genul competitiilor si jocurilor sportive la care ii este interzis faptuitorului sa participe.
(2) Hotararea este supusa cailor de atac potrivit dreptului comun.

Art. 53^1
(1) Instanta de judecata sau organul de urmarire penala comunica Punctului national de informare pentru manifestari sportive din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane hotararea sau, dupa caz, ordonanta ori rezolutia prin care s-a dispus aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la unele competitii sau jocuri sportive in sarcina unui invinuit sau inculpat.
(2) In termen de 3 zile de la comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei prin care a fost aplicata o sanctiune contraventionala complementara de interzicere a accesului unui spectator la competitii sportive, Politia Romana si Politia locala comunica din oficiu, catre punctul national de informare pentru manifestari sportive, o copie a procesului-verbal.

Art. 53^2
(1) Persoanele fata de care s-a dispus masura interzicerii accesului sub forma masurii de siguranta de natura penala, au obligatia ca, pe timpul desfasurarii jocurilor sportive pentru care s-a dispus masura, sa se prezinte la cel mai apropiat sediu al politiei, jandarmeriei sau politiei de frontiera.
(2) In acest sens, dupa aplicarea masurii de siguranta, unitatea de jandarmi competenta teritorial il notifica pe cel in cauza cu privire la aceasta obligatie, ocazie cu care ii sunt comunicate acestuia urmatoarele:
a) o prezentare a competitiilor sau jocurilor sportive pentru care se aplica masura de siguranta, precum si a locurilor si datelor de desfasurare a acestora;
b) o prezentare a celor mai apropiate sedii ale politiei, jandarmeriei si ale politiei de frontiera fata de domiciliul sau, dupa caz, resedinta celui in cauza;
c) identitatea monitorilor de securitate care gestioneaza situatia clubului sportiv al carui sustinator este cel in cauza si numerele de telefon la care acestia pot fi contactati;
d) o prezentare a eventualelor sanctiuni aplicabile in cazul incalcarii interdictiei sau obligatiei prevazute la alin. (1).
(3) In situatia in care cel in cauza, din diferite motive, nu se poate prezenta la cel mai apropiat sediu al politiei, jandarmeriei sau politiei de frontiera pe timpul desfasurarii unui joc sportiv pentru care s-a dispus masura interzicerii accesului, acesta are obligatia de a contacta telefonic unul dintre monitorii de securitate, indicati la alin. (2) lit. c), pentru a-i comunica motivul neprezentarii si locul in care se afla.
(4) Neprezentarea la cel mai apropiat sediu al politiei, jandarmeriei sau politiei de frontiera pe timpul desfasurarii unui joc sportiv pentru care s-a dispus masura interzicerii accesului, precum si identificarea celui in cauza intr-un alt loc decat cel comunicat monitorului de securitate, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120 � 200 de ore activitati in folosul comunitatii.
(5) Procedurile de primire a suporterilor fata de care s-a dispus masura interzicerii accesului la competitii si jocuri sportive care se prezinta la sediul politiei, jandarmeriei sau politiei de frontiera se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Art. 54
Interzicerea accesului sau participarii la unele competitii ori jocuri sportive, indiferent daca a fost dispusa sub forma unei masuri de siguranta sau sub forma unei sanctiuni contraventionale complementare, se aplica atat competitiilor si jocurilor sportive desfasurate in tara, cat si celor desfasurate in strainatate.

Art. 55
(1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane, prin punctul national de informare pentru manifestari sportive, constituie, in conditiile legii, baza de date cu persoanele sanctionate pentru faptele savarsite in legatura cu competitiile si jocurile sportive.
(2) Dupa declararea competitiilor si jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competenta teritorial comunica organizatorilor competitiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor carora le-a fost interzis accesul la competitia sau jocul sportiv.

Art. 56
In cazul jocurilor sportive cu caracter international, desfasurate in strainatate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine si siguranta, instiinteaza unitatea de jandarmi competenta teritorial despre intentia oricaror persoane, impotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului, de a se deplasa in tara unde are loc jocul sau competitia sportiva in cauza.

Art. 57
In situatia in care exista indicii ca persoane impotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului intentioneaza sa participe la o competitie sau joc sportiv in afara granitelor tarii, punctul national de informare pentru manifestari sportive comunica datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din tara unde urmeaza sa se desfasoare jocul sportiv.

Art. 58
(1) In situatia organizarii unei competitii sau a unui joc sportiv international, punctul national de informare pentru manifestari sportive solicita organismelor de aplicare a legii din tara de origine a spectatorilor straini comunicarea de date si informatii cu privire la spectatorii care prezinta risc sau fata de care s-a dispus masura interzicerii participarii la competitii ori jocuri sportive.
(2) In situatia in care un organizator roman organizeaza o competitie sau un joc sportiv international si primeste, prin intermediul ofiterului de informare, date despre intentia unor spectatori straini de a participa la competitia ori jocul sportiv in cauza, fata de care organismele de aplicare a legii din tara de origine au dispus masura interzicerii accesului acestora la astfel de competitii sau jocuri sportive, are dreptul, ca masura administrativa, sa nu le permita accesul.

Capitolul VII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 59
(1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, federatiile si ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea si completarea in mod corespunzator a regulamentelor proprii de organizare si functionare.
(2) In termenul prevazut la alin. (1), Agentia Nationala pentru Sport va emite ordine pentru aplicarea masurilor prevazute la art. 10 alin. (3).

Art. 60
Dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplica in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 61
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 299/2006, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.